1. [DEX '09] SLUJNICUȚĂ, slujnicuțe, s. f. Diminutiv al lui slujnică. – Slujnică + suf. -uță.
2. [MDA2] slujnicuță sf [At: LB / Pl: ~țe / E: slujnică + -uță] 1-2 (Șhp) Slujnică (1) tânără și drăguță Si: (reg) slujnicea (1-2).
3. [DEX '98] SLUJNICUȚĂ, slujnicuțe, s. f. Diminutiv al lui slujnică. – Slujnică + suf. -uță.
4. [DLRLC] SLUJNICUȚĂ, slujnicuțe, s. f. Diminutiv al lui slujnică; slujnică tînără. Din deschizătura ușii îl cerceta o slujnicuță înspăimîntată. GALAN, B. I 53. M-ai dat, maică, slujnicuță, Slujnicuță la străini, Plină-s, maică, de străini, Ca gardul de mărăcini. BIBICESCU, P. P. 113.
5. [DOOM 3] slujnicuță (înv.) s. f., g.-d. art. slujnicuței; pl. slujnicuțe
6. [DOOM 2] slujnicuță s. f., g.-d. art. slujnicuței; pl. slujnicuțe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL