1. [Șăineanu, ed. VI] slugoiu m. fig. om slugarnic.
2. [DEX '09] SLUGOI, slugoi, s. m. Augmentativ al lui slugă; om slugarnic, de o supunere josnică, lipsit de demnitate. – Slugă + suf. -oi.
3. [MDA2] slugoi sm [At: PRAV. 26 / Pl: ~ / E: slugă + -oi] 1 Slugă (1) cu aspect fizic impresionant. 2 (Dep) Om slugarnic (1). 3 (Dep) Lacheu.
4. [DLRLC] SLUGOI, slugoi, s. m. Augmentativ al lui slugă. 1. v. slugă (1). Porțile trosnesc. Ivărele sar. Porțile se deschid. Fug trei-patru slugoi. STANCU, D. 137. Slugoiul, ajutat de două femei, o duse în odaia ei. CARAGIALE, O. I 314. 2. v. slugă (2). Să trezească în sufletul cititorului pentru respectivii slugoi ai sacului cu bani un sentiment de ură. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 164, 2/1. ♦ (Adjectival) Care se comportă servil, lingușitor. [Era] slugoi cu domnul Costache și cîrcotaș cu oamenii ceilalți. PAS, Z. I 151.
5. [Scriban] slugóĭ m., pl. tot așa (d. slugă). Iron. Slugă uricĭoasă: un slugoĭ obraznic.
6. [DOOM 3] slugoi s. m., pl. slugoi, art. slugoii
7. [DOOM 2] slugoi s. m., pl. slugoi, art. slugoii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL