1. [DEX '09] SLUGARNIC, -Ă, slugarnici, -ce, adj. (Despre oameni) Care are o atitudine umilă, lipsită de demnitate față de cei pe care îi slujește sau de care depinde; (despre manifestări ale oamenilor) care decurge dintr-o astfel de atitudine; servil. – Slugar (înv. „slugă” < bg.) + suf. -nic.
2. [MDA2] slugarnic, ~ă a [At: HELIADE, L. B. II, 84/24 / Pl: ~ici, ~ice / E: slugări + -nic] 1 a (D. oameni) Care are o atitudine de supunere exagerată, lipsită de demnitate, față de cineva, pentru a obține unele avantaje Si: plecat2, servil, supus, umil, (liv) obsecvios, (înv) slugos (1), (îvr) slugar (1), slugăratic, slugărelnic (1), slugăresc (3). 2 av În mod umil și lipsit de demnitate Si: (înv) slugărește. 3 a (D. manifestări, acțiuni etc. ale oamenilor) Care denotă supunere exagerată, umilitoare Si: servil, (liv) obsecvios, (îvr) slugar (2), (înv) slugos (2). 4 smf Persoană lipsită de caracter. 5 a (Reg) Care face serviciu de slugă (1) bună Si: devotat.
3. [DEX '98] SLUGARNIC, -Ă, slugarnici, -ce, adj. (Despre oameni) Care are o atitudine umilă, lipsită de demnitate față de cei pe care îi slujește sau de care depinde; (despre manifestări ale oamenilor) care decurge dintr-o astfel de atitudine; servil. – Slugar (Înv. „slugă” < bg. ) + suf. -nic.
4. [DLRLC] SLUGARNIC, -Ă, slugarnici, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care are o atitudine umilă, josnică, lipsită de demnitate față de cei pe care îi slujește sau de care depinde; (despre manifestări ale oamenilor) care decurge dintr-o astfel de atitudine; servil. Purtare slugarnică. ◊ (Adverbial) [Comisarul] îl prinsese de braț, slugarnic, pe procuror. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 229. ◊ (Substantivat) Nu slugări printre slugarnici; poartă-ți fruntea sus printre nemernici! MACEDONSKI, O. III 116. 2. (Învechit) Care face serviciu de slugă bună; devotat. În loc să-mi dea pace că i-am fost așa slugarnic, acum mi-a dat 50 de nuiele. RETEGANUL, P. II 57.
5. [Șăineanu, ed. VI] slugarnic a. servil.
6. [Scriban] slugárnic, -ă adj. (d. slugă): Servil. Adv. A se purta slugarnic.
7. [DOOM 3] slugarnic adj. m., pl. slugarnici; f. slugarnică, pl. slugarnice
8. [DOOM 2] slugarnic adj. m., pl. slugarnici; f. slugarnică, pl. slugarnice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL