Definiție și ce înseamnă slugăreală

1. [DEX '09] SLUGĂREALĂ s. f. (Rar) Faptul de a slugări; slugărie. ◊ Loc. adj. De slugăreală = bun pentru a deveni slugă, pentru a fi folosit la diferite servicii. – Slugări + suf. -eală.

2. [MDA2] slugăreală sf [At: PAMFILE, A. R. 259 / Pl: ~reli / E: slugări + -eală] 1 Muncă de slugă (1) Si: slugărie (1), slugărire (1), slugărit1 (1), (rar) slugărnicie (2), (rar) slugărnicire (1), slujire (1), slujit1 (1), (înv) slugăritură (1). 2 Condiție de slugă (1) Si: slugărie (2), slugărire (2), slugărit1 (2), (rar) slugărnicie (3), (rar) slugărnicire (2), slujire (2), slujit1 (2), (înv) slugăritură (2). 3 Timpul petrecut în calitate de slugă (1) Si: slugărie (3), slugărire (3), slugărit1 (3), (rar) slugărnicie (4), (rar) slugărnicire (3), slujire (3), slujit1 (3), (înv) slugăritură (3). 4 (Îla) De ~ Bun pentru a deveni slugă (1). 5 (Rar; fig) Înjosire. 6 (Fig) Atitudine de supunere exagerată, umilitoare și interesată față de cineva Si: servilism, slugărie (5), slugărit1 (5), slugărnicie (1), (liv) obsecviozitate, (liv) servilitate, (rar) slugărnicire (5). 7 (Pfm) Executare supusă a ordinelor Si: (pfm) slugărie (6), slugărire (6), slugărit1 (6), (rar) slugărnicire (6). 8 (Pfm) Situare la dispoziția cuiva Si: (pfm) slugărie (7), slugărire (7), slugărit1 (6), (rar) slugărnicire (7) .

3. [DLRLC] SLUGĂREALĂ s. f. Faptul de a slugări. Tu n-ai apucat să deprinzi altă școală Decît slugăreala pe la ușa bogatului. DEȘLIU, G. 53. ◊ Loc. adj. De slugăreală = bun pentru a deveni slugă. M-a făcut și m-a crescut, Haz de mine n-a avut; Cînd fusei de slugăreală, M-a fost scos pe ușe-afară. ȘEZ. XII 85.

4. [DOOM 3] slugăreală (rar) s. f., g.-d. art. slugărelii

5. [DOOM 2] slugăreală (rar) s. f., g.-d. art. slugărelii

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] SFÂRÂIT s. n. Faptul de a sfârâi; zgomotul produs de obiecte care […]
1. [DEX '09] SFÂRÂITOR, -OARE, (1) sfârâitori, -oare, adj., (2) sfârăitori, s. f. 1. Adj. […]
1. [DEX '09] SFÂRÂITOR, -OARE, (1) sfârâitori, -oare, adj., (2) sfârăitori, s. f. 1. Adj. […]
1. [DEX '09] SFÂRÂITURĂ, sfârâituri, s. f. Sfârâit. [Pr.: -râ-i-] – Sfârâi + suf. -tură. […]
1. [DEX '09] SFÂRȘEALĂ, sfârșeli, s. f. Stare, senzație de slăbiciune, de leșin. – Sfârși […]
1. [MDA2] sfârșenie sf [At: PSALT. 113 / V: ~șanie, ~șănie, fârșenie / Pl: (rar) […]
1. [DEX '09] SFÂRȘI, sfârșesc, vb. IV. 1. Tranz. A duce la capăt un lucru, […]
1. [MDA2] sfârșiciune sf [At: EPISCUPESCU, PRACTICA, 235/17 / Pl: ~i / E: sfârși + […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro