1. [MDA2] șlaifăr sm [At: JAHRESBER. III, 327 / V: (reg) șloaf~ / Pl: ~i / E: ger Schleifer] (Reg) Persoană care ascute obiecte tăioase Si: tocilar, (reg) șlofar.
2. [MDA2] șloafăr sm vz șlaifăr
3. [DRAM 2021] șláifăr, șlaifări, s.m. (reg.) Tocilar. – Din germ. Schleifer „șlefuitor, tocilar” (MDA).
4. [DRAM 2015] șlaifăr, șlaifări, s.m. – (reg.) Tocilar (ALR, 1956: 509; Bârsana, Borșa). – Din germ. Schleifer „șlefuitor, tocilar” (MDA).
5. [DRAM] șlaifăr, -i, s.m. – Tocilar (ALR 1956: 509; Bârsana, Borșa). – Din germ. Schleifer „șlefuitor” (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL