1. [DEX '09] ȘIȚUIT, -Ă, șițuiți, -te, adj. (Reg.) Cu acoperiș de șiță. – V. șițui.
2. [MDA2] șițuit, ~ă a [At: DL / Pl: ~iți, ~e / E: șițui] (Reg; d. clădiri, garduri etc.) Acoperit cu șiță1 (1) Si: șindrilit2 (1).
3. [DLRLC] ȘIȚUIT, -Ă, șițuiți, -te, adj. Acoperit, învelit cu șiță.
4. [DEX '09] ȘIȚUI, șițuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A acoperi cu șiță o casă. – Șiță + suf. -ui.
5. [MDA2] șițui vt [At: DDRF / Pzi: ~esc, (reg) șițui / E: șiță1] (Reg; c. i. clădiri, garduri etc.) A acoperi cu șiță1 (1) Si: a șindrili.
6. [DEX '98] ȘIȚUI, șițuiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi cu șiță o casă. – Șiță + suf. -ui.
7. [DLRLC] ȘIȚUI, șițuiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi, a înveli o casă cu șiță. (Refl. pas.) Harnici, de omenie... așezați, strîngători, curțile noastre le îngrădirăm, casele se șițuiră. DELAVRANCEA, S. 227.
8. [Scriban] șițuĭésc v. tr. Munt. Acoper cu șiță.
9. [DOOM 3] șițui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șițuiesc, 3 sg. șițuiește, imperf. 1 șițuiam; conj. prez. 1 sg. să șițuiesc, 3 să șițuiască
10. [DOOM 2] șițui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șițuiesc, imperf. 3 sg. șițuia; conj. prez. 3 să șițuiască
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL