1. [Șăineanu, ed. VI] Sisyph m. 1. Mit. rege din Corint, condamnat pentru crimele sale a rostogoli în Infern un bolovan enorm pe vârful unui munte, de unde recădea mereu; 2. fig. stânca lui Sisyph, sarcină grea ce reclamă opintiri continue.
2. [Mitologic] Sisyphus, fiul lui Aeolus, întemeietor și rege al cetății Corinthus. Cu Merope, fiica lui Atlas, a avut mai mulți copii: pe Glaucus, Halmus și Thersander. (După o versiune, ar fi fost și tatăl lui Odysseus). Pentru vina de a fi dat în vileag răpirea Aeginei de către Zeus, Sisyphus și-a atras asupră-și mînia acestuia din urmă și a fost supus în Infern la o caznă perpetuă: el a fost sortit să urce un deal împingînd veșnic o stîncă uriașă, care o dată ajunsă în vîrf, se rostogolea din nou la vale și cazna era reluată de la început.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL