1. [MDA2] singureț, ~eață a [At: BUDAI-DELEANU, T. V. 138 / Pl: ~i, ~e / E: singur + -eț] (Îvr; d. lucruri, locuri etc.) 1 Singuratic (4). 2 (Pex) Liniștit. 3 (Rar; pex) Pustiu.
2. [DAR] singureț, -eață, adj. (înv.; despre lucruri, locuri etc.) dosit, ferit, izolat, lăturalnic, răzleț, retras, solitar, singuratic; stingher.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL