1. [DEX '09] SINELUIT s. n. (Reg.) Faptul de a sinelui. – V. sinelui.
2. [MDA2] sineluit sn vz sinăluit
3. [DLRLC] SINELUIT s. n. Acțiunea de a sinelui. Sineluitul pieilor.
4. [DEX '09] SINELUI, sineluiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A curăța cu sinălăul părul de pe pieile tăbăcite ale animalelor. – Din magh. szinelni.
5. [MDA2] sinălui vt [At: POPOVICI-BĂNĂȚEANU, V. M. 68 / V: ~nel~ / Pzi: ~esc / E: mg színelhi] (Ban; Trs; c. i. piei care urmează să fie tăbăcite) A răzui cu sinălăul.
6. [MDA2] sinăluit sn [At: PAMFILE, I. C. 43 / V: ~nel~ / E: sinălui] (Ban; Trs) Răzuire cu sinălăul a pieilor care urmează să fie tăbăcărite.
7. [MDA2] sinelui v vz sinălui
8. [DEX '98] SINELUI, sineluiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A curăța cu sinălăul părul de pe pieile tăbăcite ale animalelor. – Din magh. szinelni
9. [DLRLC] SINELUI, sineluiesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A curăța cu sinălăul pielea de tăbăcărie. [Pieile] state în apă cîteva zile, au să fie sineluite. POPOVICI-BĂNĂȚEANU, V. M. 85.
10. [DOOM 3] sineluit (reg.) s. n.
11. [DOOM 2] sineluit (reg.) s. n.
12. [DOOM 3] sinelui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sineluiesc, 3 sg. sineluiește, imperf. 1 sineluiam; conj. prez. 1 sg. să sineluiesc, 3 să sineluiască
13. [DOOM 2] sinelui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sineluiesc, imperf. 3 sg. sineluia; conj. prez. 3 să sineluiască
14. [DAR] sinăluit s.n. (reg.) răzuirea pieilor cu sinălăul (v.) înainte de a fi tăbăcite.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL