1. [DEX '09] SINCIPUT, sincipute, s. n. Parte din osul capului care reprezintă punctul cel mai înalt al cutiei craniene; creștetul capului. – Din fr., lat. sinciput.
2. [MDA2] sinciput sn [At: ANTONESCU, D. / Pl: ~e, ~uri / E: fr sinciput] 1 Punctul cel mai înalt al cutiei craniene. 2 (Spc) Osul craniului care corespunde sinciputului (1). Si: creștet (1), vertex, (îrg) scăfârlie, (reg) teme1.
3. [DN] SINCIPUT s.n. Osul craniului care corespunde creștetului capului; vertex. ♦ Bregmă. [Pl. -te, -turi. / < fr. sinciput, cf. lat. sinciput < semi – jumătate, caput – cap].
4. [MDN '00] SINCIPUT s. n. os al craniului care corespunde creștetului capului; vertex. ◊ bregmă. (< fr., lat. sinciput)
5. [Scriban] *sínciput n., pl. e (lat. sinciput, sincipitis, d. semi, jumătate, și caput, cap. V. occiput). Anat. Creștetu capuluĭ – P. declinare trebuie accentuat sincipút.
6. [DOOM 3] sinciput s. n., pl. sincipute
7. [DOOM 2] sinciput s. n., pl. sincipute
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL