1. [DEX '09] SIMPATETIC, -Ă, simpatetici, -ce, adj. Care provoacă stări sufletești (tainice); sugestiv. – Din germ. sympathetisch.
2. [MDA2] simpatetic, ~ă a [At: EPISCUPESCU, PRATICA, 443/28 / V: (înv) ~mbat~ / Pl: ~ici, ~ice / E: ngr συμπαθητός, ger sympathetisch] 1 Care dă naștere la senzații plăcute. 2 Care provoacă stări sufletești plăcute (și tainice) Si: sugestiv.
3. [DLRLC] SIMPATETIC, -Ă, simpatetici, -e, adj. Care provoacă mișcări sufletești (tainice); sugestiv. Stilul simpatetic și cel indirect liber sînt oarecum treptele care conduc în centrul însuși al artei scriitoricești a lui Caragiale. VIANU, A. P. 134.
4. [DN] SIMPATETIC, -Ă adj. Care provoacă stări sufletești; sugestiv. [Cf. germ. sympathetisch].
5. [MDN '00] SIMPATETIC, -Ă adj. care provoacă stări sufletești tainice; sugestiv. (< germ. sympathetisch)
6. [MDA2] simbatetic, ~ă a vz simpatetic
7. [DOOM 3] simpatetic (sugestiv) adj. m., pl. simpatetici; f. simpatetică, pl. simpatetice
8. [DOOM 2] simpatetic (sugestiv) adj. m., pl. simpatetici; f. simpatetică, pl. simpatetice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL