Definiție și ce înseamnă silvatica

1. [MDN '00] SILVATIC, -Ă adj. (despre plante) care crește în păduri. (< lat. silvaticus)

2. [DFL] Gagea silvatica Loud. (syn. G. lutea Ker-Gawl.), « Laptele păsării ». Specie care înflorește primăvara. Flori, pînă la 7, în capitule reunite într-o paniculă corimbiformă, foliolele periantului oblonge, în interior galbene, în exterior verzi, staminele la jumătate din lungimea foliolelor. Bracteele florale, 2, aproape opuse. Frunzele radicale liniar-lanceolate, cca 4 cm lățime, plane, acuminate, cu 3 nervuri. Tulpină, cca 18 cm înălțime, la bază cu un singur bulb ovat.

3. [DFL] Viola silvatica Fries (syn. V. silvestris Lam.). Specie care înflorește primăvara-vara. Flori violete-deschis, la bază albe, cu striuri violete-închis. Frunze lat-ovate, scurt-acute, pețiolate, cu stipele liniar-lanceolate, dentate. Plantă erbacee, perenă, tulpină glabră, pe sol și ascendentă.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] SFĂRÂMAT1 s. n. Sfărâmare. [Var.: sfărmat s. n.] – V. sfărâma. 2. […]
1. [DEX '09] SFĂRÂMICIOS, -OASĂ, sfărâmicioși, -oase, adj. Care se sfărâmă sau se poate sfărâma […]
[DAR] sfărâmiți, sfărâmițesc, vb. IV (reg.) a (se) sfărâma. Sursă: DEX online sub licență GNU […]
1. [MDA2] sfărâmuș sm [At: CANTEMIR, I. I. I, 164 / V: ~rmuș / Pl: […]
1. [DEX '09] SFĂRÂMĂTOR, sfarămătoare, s. n. Mașină sau unealtă folosită pentru sfărâmarea diverselor materiale; […]
1. [DEX '09] SFĂRÂMĂTURĂ, sfărâmături, s. f. Obiect spart în bucăți (mici); fragment, bucată dintr-un […]
1. [DEX '09] SFĂRÂMA, sfărâm, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) sparge, a […]
1. [MDA2] siliștos, ~oasă a [At: ALR II, 5 201/723 / Pl: ~oși, ~oase / […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro