Definiție și ce înseamnă silitră

1. [DEX '09] SILITRĂ s. f. (Pop.) Azotat de potasiu. ♦ (Înv.) Praf de pușcă. – Din rus. selitra, pol. salitra, sb. šalitra.

2. [MDA2] silitră sf [At: BIBLIA (1688), 4931/22 / V: (îrg) săl~, ~ru s, (înv) ~let~, saletrom s, sal~, sel~, șalitru s, șălitre sfp, (reg) șelei~, șel~, șilei~, șil~, șâl~, (îvr) saretr, șletrom, șletrum s / E: rs селитра, pn salitra, srb žalitra, fr salitre] 1 Azotat de potasiu Si: salpetru, (înv) salnitru. 2 (Îs) Acrime de salitru Sare de salpetru. 3 (Îrg) Praf de pușcă. 4 (Mar; Trs) Alică (1). 5 (Reg) Glonț (1). 6 (Mar; Trs) Chibrit (1). 7 (Rar; îf salitru) Sulfat de magneziu.

3. [DEX '98] SILITRĂ s. f. (Pop.) Azotat de potasiu. ♦ (Înv.) Praf de pușcă. – Din rus. selitra, pol. salitra, scr. šalitra.

4. [DLRLC] SILITRĂ s. f. Nume comun al azotatului de potasiu, folosit ca îngrășămînt agricol și ca antiseptic în industria conservelor alimentare. ♦ (Învechit) Praf de pușcă. Văzui silitra de fulger purtătoare. ALEXANDRESCU, M. 30. Cum silitra sparge cetățile și țările, Așa să se spargă toate pagubele. TEODORESCU, P. P. 394.

5. [Șăineanu, ed. VI] silitră f. sare formată din potasă și din acid nitric, azotat sau nitrat de potasă. [Rus. SELITRŬ].

6. [Scriban] silítră și salítră f., pl. e (rus. bg. selitra, pol. salitra, saletra și salnitra, sîrb. šolitra, ngr. sálnitron și salnitri, it. salnitro, d. lat. sal nitrum [Pliniŭ] saŭ sal nitri sare de nitru; sp. salitre. Fr. salpêtre, d.lat. sal petrae, sare de peatră). Nitrat (azotat) de potasă, sare formată din acid nitric (azotic) și potasă. V. praf (de pușcă) și nitru.

7. [MDA2] saletră[1] sf vz silitră

8. [MDA2] saletrom s vz silitră

9. [MDA2] salitră sf vz silitră

10. [MDA2] salitru[1] s vz silitră

11. [MDA2] saretr s vz silitră

12. [MDA2] sălitră sf vz silitră

13. [MDA2] selitră sf vz silitră

14. [MDA2] sletrom s vz silitră

15. [MDA2] șalitru sn vz silitră

16. [MDA2] șălitre s vz silitră

17. [MDA2] șeleitră sf vz silitră

18. [MDA2] șelitră sf vz silitră

19. [MDA2] șileitră sf vz silitră

20. [MDA2] șilitră sf vz silitră

21. [MDA2] șletrom s vz silitră

22. [MDA2] șletrum s vz silitră

23. [Scriban] salítră V. silitră.

24. [DOOM 3] silitră (pop.) (desp. -li-tră) s. f., g.-d. art. silitrei

25. [DOOM 2] silitră (pop.) (-li-tră) s. f., g.-d. art. silitrei

26. [MDO] silitră

27. [DER] silitră s. f. – Azotat de potasiu. – Var. salitră, salitru. Pol. salitra (sec. XVII), cf. rus. selitra, sb. šalitra.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] silențiar sm [At: DN3 / P: ~ți-ar / Pl: ~i / E: it […]
1. [DEX '09] SILENȚIATOR, silențiatoare, s. n. (La motoarele cu explozie) Amortizor de zgomot. [Pr.: […]
1. [DEX '09] SILENȚIOZITATE s. f. Proprietate a unui aparat tehnic, a unui vehicul etc. […]
1. [DEX '09] SILENȚIU s. n. (Înv.) Liniște, tăcere. [Var.: (rar) silențium s. n.] – […]
1. [DEX '09] SILENȚIU s. n. (Înv.) Liniște, tăcere. [Var.: (rar) silențium s. n.] – […]
1. [DEX '09] SILEPSĂ, silepse, s. f. Construcție sintactică în care cuvintele se acordă după […]
1. [DEX '09] SILEPTIC, -Ă, sileptici, -ce, adj. Care aparține silepsei, privitor la silepsă. – […]
1. [Scriban] síler n. Olt. Vin ĭeșit din struguriĭ numițĭ braghină. 2. [MDA2] șiler2 sn […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro