1. [DEX '09] SIGILLARIA s. f. Arbore fosil având aceleași dimensiuni ca și lepidodendronul, dar cu trunchiul neramificat. [Pr.: -ri-a] – După fr. sigillaire.
2. [MDA2] sigillaria sf [At: ENC. ROM. / P: ~ri-a / E: fr sigillaire, lat sigillaria] Arbore fosil, cu trunchi neramificat, dar cu aceleași dimensiuni ca și lepidodendronul.
3. [MDN '00] SIGILLARIA s. f. arbore fosil de mărimea lepidodendronului, dar cu trunchiul neramificat. (< lat. sigillaria, fr. sigillaire)
4. [DOOM 3] sigillaria (lat.) (desp. -ri-a) s. f., g.-d. sigillariei
5. [DOOM 2] sigillaria (-ri-a) s. f., g.-d. art. sigillariei
6. [DE] SIGILLÁRIA ({s} lat. sigillum) subst. (PALEONT.) Gen fosil de criptogame vasculare din ordinul licopoliadelor. Erau arbori care ajungeau la înălțimea de 30 m, cu diametrul aproximativ de 1 m; tulpina avea scoarța brăzdată de șanțuri longitudinale, pe care se vedeau cicatricile frunzelor în forma unor peceți (de aici și numele genului). Au trăit în Carbonifer și Permianul inferior, având o contribuție importantă la formarea zăcămintelor de cărbune din acele perioade. În România s. a fost găsită în depozitele carbonifere din Banat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL