1. [DEX '09] SIFONARE, sifonări, s. f. Acțiunea de a sifona și rezultatul ei. – V. sifona.
2. [MDA2] sifonare sf [At: PREV. ACCID. 61 / Pl: ~nări / E: sifona1] 1 Transvazare cu ajutorul unui sifon a lichidelor. 2 (Teh) Turnare într-un tipar cu ajutorul sifonului a materialelor lichide. 3 (Rar) Amestecare cu sifon a băuturilor.
3. [DLRLC] SIFONARE s. f. Acțiunea de a sifona.
4. [DN] SIFONARE s.f. Acțiunea de a sifona și rezultatul ei. [< sifona].
5. [DEX '09] SIFONA, sifonez, vb. I Tranz. 1. A trece un lichid dintr-un vas în altul cu ajutorul sifonului (1). 2. A turna un material într-un tipar cu ajutorul sifonului (1). 3. A acidula un lichid cu dioxid de carbon. – Din fr. siphonner.
6. [DEX '09] SIFONAR, sifonări, s. m. Persoană care fabrică apă gazoasă și încarcă sifoane (3) sau care vinde sifoane. – Sifon + suf. -ar.
7. [DEX '09] ȘIFONA, șifonez, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și piardă sau a-și pierde netezimea; a (se) mototoli, a (se) boți. ♦ Fig. (Fam.) A (se) supăra, a (se) bosumfla. – Din fr. chiffonner.
8. [DEX '09] ȘIFONARE, șifonări, s. f. Acțiunea de a (se) șifona și rezultatul ei. – V. șifona.
9. [MDA2] sifona2 vr [At: UDRESCU, GL. / Pzi: ~nez / E: sifon] (Arg) A se supăra (11).
10. [MDA2] sifona1 vt [At: PREDA, R. 235 / Pzi: ~nez / E: sifon cf fr siphonner] 1 (C. i. lichide) A transvaza cu ajutorul unui sifon. 2 (Teh; c. i. materiale fluide) A turna într-un tipar cu ajutorul sifonului. 3 (Rar; c. i. băuturi) A amesteca cu sifon.
11. [MDA2] sifonar sm [At: IORDAN, L. R. A. 159 / Pl: ~i / E: sifon + -ar] 1 Persoană care fabrică sifon și încarcă sifoane Si: (rar) sifonagiu (1). 2 Persoană care vinde sifoane Si: (rar) sifonagiu (2).
12. [MDA2] șifona [At: COSTINESCU / Pzi: ~nez / E: fr chiffonner] 1-2 vtr (C. i. materiale textile, obiecte de îmbrăcăminte, hârtie etc.) A face să-și piardă sau a-și pierde netezimea, formând încrețituri neregulate Si: a (se) boți (3-4), a (se) mototoli. 3-4 vtr (Fam; fig) A (se) supăra. 5 vt (Fam; fig) A batjocori (1).
13. [MDA2] șifonare sf [At: BUL. FIL. IV, 111 / Pl: ~nări / E: șifona] Pierdere a netezimii (țesăturii, hârtiei etc.) Si: boțire, mototolire, șifonat1.
14. [DEX '98] SIFONA, sifonez, vb. I. Tranz. 1. A trece un lichid dintr-un vas în altul cu ajutorul sifonului (1). 2. A turna un material într-un tipar cu ajutorul sifonului (1). 3. A acidula un lichid cu bioxid de carbon. – Din fr. siphonner.
15. [DEX '98] SIFONAR, sifonari, s. m. Persoană care fabrică apă gazoasă și încarcă sifoane (3) sau care vinde sifoane. – Sifon + suf. -ar.
16. [DEX '98] ȘIFONA, șifonez, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și piardă sau a-și pierde netezimea; a (se) mototoli, a (se) boți. ♦ Fig. (Fam.) A (se) supăra, a (se) bosumfla. – Din fr. chiffonner.
17. [DLRLC] SIFONA, sifonez, vb. I. Tranz. A trece un lichid dintr-un vas în altul cu ajutorul unui sifon.
18. [DLRLC] SIFONAR, sifonări, s. m. Persoană care fabrică apă gazoasă și încarcă sifoanele sau care vinde sifoane cu apă gazoasă.
19. [DLRLC] ȘIFONA, șifonez, vb. I. Tranz. A cocoloși, a boți, a mototoli. La mijloc, pe marginea banchetei, să nu-și sifoneze pliurile de mătase. C. PETRESCU, C. V. 173. ◊ Fig. Nu cumva d. prefect Emil Sava să fie pus în cunoștință că au participat la o discuție unde onoarea sa fost-a atît de brutal șifonată, C. PETRESCU, O. P. II 150.
20. [DN] SIFONA vb. I. tr. 1. A transvaza un lichid cu ajutorul unui sifon mai jos decît restul conductei. [< fr. siphonner].
21. [DN] ȘIFONA vb. I. tr., refl. A (se) cocoloși, a (se) mototoli. ♦ tr., refl. A jigni (pe cineva) prin vorbe sau prin fapte. ♦ refl. (Fam.) A se supăra, a se simți jignit. [< fr. chiffonner].
22. [DN] ȘIFONARE s.f. Acțiunea de a (se) șifona și rezultatul ei. [< șifona].
23. [MDN '00] SIFONA vb. tr. 1. a transvaza un lichid cu ajutorul unui sifon1 (1). 2. a trece o conductă pe sub un obstacol care are nivelul mai jos decât restul conductei. (< fr. siphonner)
24. [MDN '00] ȘIFONA vb. tr., refl. 1. a (se) cocoloși, a (se) mototoli. 2. (fam.) a (se) supăra, a (se) simți jignit. (< fr. chiffonner)
25. [Șăineanu, ed. VI] șifonà v. a mototoli (= fr. chiffonner).
26. [Scriban] *șifonéz v. tr. (fr. chiffonner). Barb. Boțesc, mototolesc. Fig. Supăr, ofensez, jignesc.
27. [DOOM 3] sifonare s. f., g.-d. art. sifonării; pl. sifonări
28. [DOOM 2] sifonare s. f., g.-d. art. sifonării; pl. sifonări
29. [DOOM 3] sifona (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. sifonez, 3 sifonează; conj. prez. 1 sg. să sifonez, 3 să sifoneze
30. [DOOM 3] sifonar s. m., pl. sifonari
31. [DOOM 3] șifona (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. șifonez, 3 șifonează; conj. prez. 1 sg. să șifonez, 3 să șifoneze
32. [DOOM 2] sifona (a ~) vb., ind. prez. 3 sifonează
33. [DOOM 2] sifonar s. m., pl. sifonari
34. [DOOM 2] șifona (a ~) vb., ind. prez. 3 șifonează
35. [Argou] a șifona mutra expr. (cuiva) expr. a desfigura (pe cineva) în bătaie.
36. [Argou] sifonar, sifonari s. m. informator.
37. [Argou] șifona, șifonez I. v. t. a bate (pe cineva). II. v. r. a se supăra, a se bosumfla.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL