Definiție și ce înseamnă șiclire

1. [MDA2] șicli [At: A V, 20 / Pzi: ~lesc / E: ns cf șiclu1] 1-2 vtr (Buc; Mol) A (se) îmbiba cu murdărie, mai ales cu substanțe unsuroase. 3 vr (Reg; d. părul1 oamenilor) A deveni lipicios. 4 vt (Reg; c. i. ouă) A trata cu șicleală (3), pentru fixarea culorii.

2. [DLRLC] ȘICLI, șiclesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A îmbiba de murdărie (în special de materii grase, unsuroase). Cu straiele de șiac șiclite de sudoare, C. PETRESCU, R. DR. 237. ◊ Refl. Fig. Tot i se șiclea inima la gindul că militarul nu stă locului. CONTEMPORANUL, VIII 193.

3. [DLRM] ȘICLI, șiclesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A îmbiba cu murdărie.

4. [Scriban] șiclésc v. tr. (cp. cu cleĭ). Est. Se zice despre păr cînd te scalzĭ în apă sărată și se prinde de el un fel de cleĭ.

5. [DAR] șicli, șiclesc, vb. IV (reg.) 1. a (se) îmbiba, a (se) acoperi cu murdărie, cu substanțe unsuroase. 2. (refl.; despre păr) a deveni slinos, lipicios, aspru. 3. (despre ouă) a trata ouăle, înainte de vopsire, cu o soluție preparată din zer fierbinte și piatră acră, pentru fixarea culorii.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] șicanarisi vt [At: (a. 1836) ARH. OLT. X, 133 / Pzi: ~sesc / […]
1. [MDA2] șicanarisi vt [At: (a. 1836) ARH. OLT. X, 133 / Pzi: ~sesc / […]
1. [MDA2] șicanarisi vt [At: (a. 1836) ARH. OLT. X, 133 / Pzi: ~sesc / […]
1. [DEX '09] ȘICANAT, -Ă, șicanați, -te, adj. (Rar) Căruia i se fac șicane; sâcâit, […]
1. [DEX '09] ȘICANATOR, -OARE, șicanatori, -oare, adj. Care șicanează, căruia îi place să sâcâie […]
1. [MDA2] șicanier, ~ă smf, a [At: CONTEMP. 1966, nr. 1033, 1/4 / P: ~ni-er […]
1. [DEX '09] CICHIRGIU, cichirgii, s. m. (Înv.) Cofetar; cel care ducea tăvile cu dulceață […]
1. [MDA2] șicleală sf [At: A V, 15 / Pl: ~ele / E: șicli + […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro