[DE] ŠIBENIK [ʃíbeni:k], oraș în NV Croației, situat pe coasta dalmată, în estuarul fl. Krka, la 48 km NV de Split; centrul ad-tiv al cantonului Šibenik-Knin; 37 mii loc. (2001). Port comercial și de pescuit. Bază militară la M. Adriatică. Hidrocentrală. Șantier naval. Ind. metalurgiei feroase și neferoase (aluminiu la Lozovac), chimică (vopsele, carbid), textilă (țesături din lână), alim. (vin, conserve). Exportă bauxită, lemn, vin, lichior ș.a. Pescuit. Centru turistic. Fortăreața Sf. Ana (sec. 12-13); catedrala romano-catolică Sf. Iacob (1431-1536), în stil gotic cu elemente renascentiste, declarată (în 2000) ca fiind inclusă în Patrimoniul cultural universal; bisericile Sf. Anton (sec. 12) și Sf. Francisc (sec. 14); Primăria (sec. 16). Menționat documentar în 1066. A primit statut de oraș în 1167.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL