1. [DEX '09] SFREDELI, sfredelesc, vb. IV. 1. Tranz. A găuri, a perfora (cu sfredelul). 2. Tranz. Fig. (Despre priviri, despre senzații dureroase etc.) A pătrunde, a străbate (ca un sfredel); a scormoni. ♦ A străpunge mediul înconjurător, străbătându-l, făcându-și drum. 3. Refl. Fig. A se mișca în spirale, a forma spirale. – Din sfredel.
2. [MDA2] sfredeli [At: (a. 1657) IORGA, S. D. IV, 53 / V: (îrg) ~eri, (înv) ~rid~, svr~, (reg) ~dăli, sfle~, sclederi, slederi, strieledi / Pzi: 1 ~lesc, 3 ~lește și (înv) sfredele / E: sfredel] 1 vt(a) (C. i. obiecte, materiale etc.) A face o gaură cu sfredelul (1, 7-8) (sau cu un alt instrument cu vârf ascuțit) Si: a perfora, a străpunge , (îrg) a petrece (1), a potricăli (1), (reg) a borteli, a borti, a sfredeluși. 2 vt (Pex) A face o scobitură, o adâncitură etc. Si: a găuri, a scormoni (7). 3 vt (Reg) A strunji. 4 vt (C. i. ființe sau părți ale corpului acestora) A străpunge, a traversa etc. lăsând o gaură Si: a perfora. 5 vt (C. i. ființe sau părți ale corpului acestora) A lovi producând o rană Si: a sparge. 6 vt (Pex; c. i. ființe sau părți ale corpului acestora) A zgâria producând răni. 7 vt (Rar; c. i. corpuri solide) A străbate (4). 8 vt (Fig) A frapa (1). 9 vt (Fig; c. i. oameni sau inima, mintea etc. lor) A provoca frământări, neliniște Si: a tulbura, a chinui, a răscoli. 10 vt (Fig; c. i. oameni sau inima, mintea etc. lor) A produce suferințe fizice, senzații neplăcute Si: a chinui, a răscoli. 11 vt (C. i. mediul înconjurător) A străbate brusc și repede. 12 vt (Fig; d. privire, ochi) A privi cercetător Si: a măsura, a observa, a scormoni, a scruta, a străpunge. 13 vt (Fig; d. privire, ochi) A examina cu insistență Si: a măsura, a observa, a scormoni, a scruta, a străpunge. 14 vi (Fig; rar) A scruta (1). 15 vr (Fig) A se mișca în spirale. 16 vr (Fig; pex) A se învârti în loc. 17 vr (Reg) A se înghesui în mulțime Si: a se îmbulzi.
3. [DLRLC] SFREDELI, sfredelesc, vb. IV. 1. Tranz. A găuri un material sau o rocă cu ajutorul sfredelului; p. ext. (despre agenți distrugători) a face găuri. Apele Selitei străbat făgașuri adînci de straturi calcaroase, sfredelind apoi pămînturile argiloase. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 373, 6/1. Streșinile picură, sfredelind încet și adînc zăpada albă și lucioasă. DELAVRANCEA, T. 87. A sfredelit ușa cu un burghiu. CARAGIALE, O. III 33. ◊ (Prin metonimie) Continuă să sfredelească găurile, suflînd să împrăștie tărîțele de lemn. C. PETRESCU, Î. II 183. ◊ Refl. pas. Se sfredelește pămîntul, pentru a se scoate avuțiile ascunse. ȘEZ. I 204. ◊ Intranz. Fig. Stoicea sfredelea în pămînt cu ochii. GALACTION, O. I 55. 2. Tranz. A străpunge (sau a da impresia că străpunge) corpul sau simțurile omului, provocînd durere fizică sau morală. Fruntea era sfredelită de glonț. SADOVEANU, O. I 66. Ochii lui mă sfredeleau pînă la inimă, pînă la adormita-mi conștiință. GALACTION, O. I 109. Un cerc de foc îi strîngea capul și un cui țintuit în frunte părea că-i sfredelește creierul. BART, S. M. 77. Scotea, nene... niște țiuituri din naiul lui, de zgîrîia și sfredelea auzul. ISPIRESCU, U. 110. ◊ Intranz. Gîndurile încurcate, chinuitoare, sfredelind în miezul de nepătruns al aceleiași întrebări... îl părăsiră. DUMITRIU, N. 247. [Zvonul și țiuitul] sfredeleau și-l pătrundeau ca o jale din necunoscut. SADOVEANU, P. M. 105. ◊ Refl. O durere mare i se sfredelea în piept. REBREANU, I. 58. ♦ A străpunge mediul înconjurător, străbătîndu-l, făcîndu-și drum. Așteptară cîteva clipe, sfredelind noaptea luminoasă de-atîta zăpadă. V. ROM. noiembrie 1953, 12. Cîteva țipete lungi sfredeliră văzduhul. SADOVEANU, O. VI 47. 3. Refl. Fig. A se mișca în spirale, a forma spirale. Într-acel loc, unde apele se-nvrăjbesc și se sfredelesc în adînci vîrtejuri, vasul începu a șovăi. ODOBESCU, S. I 144.
4. [Șăineanu, ed. VI] sfredelì v. 1. a găuri cu sfredelul; 2. a se înfunda; apele se sfredelesc în adânci vârtejuri OD.
5. [MDA2] sclederi v vz sfredeli
6. [MDA2] sfledeli v vz sfredeli
7. [MDA2] sflederi[1] v vz sfredeli
8. [MDA2] sfredăli v vz sfredeli
9. [MDA2] sfrederi v vz sfredeli
10. [MDA2] sfrideli v vz sfredeli
11. [MDA2] slederi v vz sfredeli
12. [MDA2] striedeli[1] v vz sfredeli
13. [MDA2] svredeli v vz sfredeli
14. [Scriban] sfredelésc v. tr. (d. sfredel). Bortelesc cu sfredelu. Pin ext. Bortelesc stricînd părețiĭ: acest chiriaș mi-a sfredelit casa. – În nord și sflederesc (Drum Drept, 1916, 377). V. potricălesc.
15. [DOOM 3] sfredeli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sfredelesc, 3 sg. sfredelește, imperf. 1 sfredeleam; conj. prez. 1 sg. să sfredelesc, 3 să sfredelească
16. [DOOM 2] sfredeli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sfredelesc, imperf. 3 sg. sfredelea; conj. prez. 3 să sfredelească
17. [IVO-III] sfredelesc, -leam 1 imp.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL