1. [MDA2] sfirigea sf [At: SCL 1974, 448 / Pl: ~ele / E: s- + firigea] (Reg) Feregea (1).
2. [DAR] sfirigea, sfirigele, s.f. (înv.) manta ori pelerină din stofă fină și subțire sau din mătase, purtată odinioară de boieri sau de soțiile lor peste îmbrăcămintea obișnuită; feregea.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL