1. [MDA2] sfârlac1 sm [At: A VI, 26 / Pl: ~aci / E: sfârlă + -ac] (Reg) 1 (Csnp) Porc slab și de rasă proastă. 2 Pește mărunt.
2. [MDA2] sfârlac2 sn [At: (a. 1714) ȘTEFANELLI, D. C. 25 / V: ~ag, sfăr~, ~rac, sforac / Pl: ~uri / E: ns cf mg forrás] 1 (Îvp) Smârc care se formează la sursa unui pârâu. 2 (Pex) Pârâu. 3 (Reg; îf sforac) Confluența a două râuri. 4 (Îaf) Locul unde se întâlnesc două văi. 5 (Reg) Deal de înălțime redusă.
3. [Șăineanu, ed. VI] sfârlac n. Mold. 1. roiu mic; 2. mlaștină mică pe coasta muntelui. [Aluziune la precipitarea albinelor și a apei turbure].
4. [MDA2] sfărac sn vz sfârlac2
5. [MDA2] sfărlac sf vz sfârlac2
6. [MDA2] sfârlag sn vz sfârlac2
7. [MDA2] sforac sn vz sfârlac2
8. [Scriban] sfîrlác n., pl. e (d. sfirlă. Cp. și cu turc. fyrlak, sfîrleaza, titirez). Mold. Munt. Roĭ mic. Baltă mică.
9. [DAR] sfârlac1, sfârlaci, s.m. (reg.) 1. porc slab și de rasă proastă. 2. pește mărunt.
10. [DAR] sfârlac2, sfârlacuri, s.n. 1. (înv. și pop.) smârc format la obârșia unui izvor, a unui pârâu. 2. (reg.; în forma: sforac) confluența a două râuri; locul unde se întâlnesc două văi. 3. (reg.) deal de înălțime redusă. 4. mic roi de albine.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL