Definiție și ce înseamnă sfăduliță

1. [MDA2] sfăduliță sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~țe / E: sfadă + -uliță] 1-4 (Înv; șhp) Sfadă (1-2) (mică).

2. [DAR] sfăduliță, sfădulițe, s.f. (înv.) sfadă, ceartă mică.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] sfârșitor, ~oare [At: PSALT. 337 / V: svâ~ / Pl: ~i, ~oare / […]
[MDA2] sfârșitură sf [At: EUSTATIEVICI, GR. RUM. 30v/5 / Pl: ~ri / E: sfârși+ -itură] […]
1. [MDA2] sfârțală sf [At: MAT. DIALECT. I, 93 / Pl: ~le / E: ns […]
1. [MDA2] sfârțăit, ~ă smf, a [At: LEXIC, REG. II, 63 / Pl: ~iți, ~e […]
1. [DEX '09] SFÂȘIA, sfâșii, vb. I. Tranz. 1. A rupe cu mâna în bucăți, […]
1. [DEX '09] SFÂȘIAT, -Ă, sfâșiați, -te, adj. Rupt în bucăți, în fâșii. [Pr.: -și-at] […]
1. [DEX '09] SFÂȘIERE, sfâșieri, s. f. Acțiunea de a sfâșia și rezultatul ei; sfâșietură. […]
1. [DEX '09] SFÂȘIETOR, -OARE, sfâșietori, -oare, adj. Care sfâșie, care rupe în bucăți. ♦ […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro