1. [DEX '09] SFĂDĂLIE, sfădălii, s. f. (Reg.) Sfadă (mare); discuție aprinsă, gâlceavă. – Sfadă + suf. -ălie.
2. [MDA2] sfădălie sf [At: CREANGĂ, O. 296 / Pl: ~ii / E: sfadă + -ălie] (Reg) Ceartă (1).
3. [DLRLC] SFĂDĂLIE, sfădălii, s. f. (Regional) Ceartă mare, discuție aprinsă; gîlceavă. Ce mai atîta sfădălie – măi fraților... ia dați-le încoace, să vi le împart eu. I. CR. IV 104.
4. [Scriban] sfădălíe f. (d. sfadă, după bătălie). Est. Mare sfadă.
5. [DOOM 3] sfădălie (reg.) s. f., art. sfădălia, g.-d. art. sfădăliei; pl. sfădălii, art. sfădăliile (desp. -li-i-)
6. [DOOM 2] sfădălie (reg.) s. f., art. sfădălia, g.-d. art. sfădăliei; pl. sfădălii, art. sfădăliile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL