Definiție și ce înseamnă servus

1. [DEX '09] SERVUS interj. (Reg.) Formulă familiară de salut. – Din germ. Servus.

2. [MDA2] servus i [At: ALECSANDRI, T. 853 / V: ~uț, ~rbus, ~rbuț, ~rgus, ~rus, seus / E: ger Servus, lat servus cf mg szervusz] (Reg) 1 (Fam) Formulă de salut (la întâlnire sau la despărțire) Si: salutare, salve, ciao. 2 (Îe) A da ~ A da mâna la întâlnire sau la despărțire.

3. [DLRLC] SERVUS interj. Formulă familiară de salut. Servus și plecăciune! ALECSANDRI, T. 853.

4. [DN] SERVUS interj. Formulă amicală de salut; sluga dumitale! [< germ. Servus, cf. lat. servus – sclav].

5. [Șăineanu, ed. VI] servus m. slugă (ca formulă de politeță): servus și plecăciune! AL.

6. [Scriban] *sérvus Cuv. lat. care înseamnă „rob” (adică: îs robu tăŭ) și care se întrebuințează ca formulă de salutare politicoasă și glumeață, maĭ ales de Ardeleni și Bucovinenĭ, care l-aŭ luat de la Germanĭ.

7. [MDA2] serbus i vz servus

8. [MDA2] serbuț i vz servus

9. [MDA2] sergus i vz servus

10. [MDA2] serus i vz servus

11. [MDA2] servuț i vz servus

12. [MDA2] seus i vz servus

13. [DOOM 3] servus (reg.) interj.

14. [DRAM 2021] sérvus, (serbus, serus), interj. Formulă de salut, cu sensul inițial de „sunt sclavul tău”, „sunt la dispoziția ta”. ■ Termen specific în Trans. și Maram.; utilizat și în Austria (servus), Ungaria (szervusz), Slovacia (serbus), Cehia (servus), părțile sudice ale Germaniei, Croația (serbus), Polonia (serwus), estul Sloveniei și vestul Ucrainei. – Din germ. Servus (Scriban, DEX, MDA), lat. servus „servitor, sclav”, cf. magh. szervusz (MDA).

15. [DRAM 2015] servus, (serbus, serus), interj. – Formulă de salut (specifică în Trans. și Maram.) utilizată și în Austria (servus), Ungaria (szervusz), Slovacia (serbus), Cehia (servus), părțile sudice ale Germaniei, Croația (serbus), Polonia (serwus), estul Sloveniei și vestul Ucrainei. Sensul inițial: „sunt sclavul tău”, „sunt la dispoziția ta”. – Din germ. Servus (Scriban, DEX, MDA), lat. servus „servitor, sclav”, cf. magh. szervusz (MDA).

16. [DRAM] servus, (serbus, serus), interj. – Formulă de salut (specifică în Trans. și Maram.) utilizată și în Austria (servus), Ungaria (szervusz), Slovacia (serbus), Cehia (servus), părțile sudice ale Germaniei, Croația (serbus), Polonia (serwus), estul Sloveniei și vestul Ucrainei. Sensul inițial: „Sunt sclavul tău”, „Sunt la dispoziția ta”. – Din germ. Servus, lat. servus „servitor, sclav”, cf. magh. szervusz (MDA).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] SERVOREGLARE, servoreglări, s. f. Reglare automată prin care forța exercitată asupra elementului […]
[DE] SERVUM PECUS (lat.) turmă slugarnică – Horațiu, „Epistulae”, I, 19, 9. Astfel înfierează poetul […]
1. [MDA2] serăută sfs [At: BORZA, D. 187 / A: nct / E: nct] (Bot; […]
1. [DEX '09] SESAM s. m. (Bot.) Susan. – Din fr. sesame. 2. [MDA2] sesam […]
1. [DEX '09] SESAMOID, -Ă, sesamoizi, -de, adj. Care seamănă cu un grăunte de susan. […]
1. [DN] SESAMOIDITĂ s.f. (Med.) Leziune congestivă sau inflamatorie a sesamoidelor. [Pron. -mo-i-. / < […]
[MDN '00] SESCVI- elem. „o dată și jumătate”. (< fr. sesqui-, cf. lat. sesqui) Sursă: […]
1. [MDN '00] SESCVIOXID s. m. oxid în a cărui formulă intră un element trivalent. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro