1. [DEX '09] SERVIABIL, -Ă, serviabili, -e, adj. Care își oferă cu plăcere și cu promptitudine serviciile; îndatoritor, săritor, binevoitor. [Pr.: -vi-a-] – Din fr. serviable.
2. [MDA2] serviabil, ~ă a [At: NEGULICI / P: ~vi-a~ / Pl: ~i, ~e / E: fr serviable] Care este totdeauna gata să ajute pe cineva Si: amabil, îndatoritor, săritor.
3. [DLRLC] SERVIABIL, -Ă, serviabili, -e, adj. Care se pune cu plăcere la dispoziția celor din jur pentru a-i servi, care își oferă cu promptitudine serviciile; îndatoritor, săritor, binevoitor. Directorul... mi se păru scandalos de serviabil și de galant. GALACTION, O. I 103. Gică pentru toți era un băiat bun, serviabil. C. PETRESCU, C. V. 102.
4. [DN] SERVIABIL, -Ă adj. Care face cu plăcere servicii altora; îndatoritor, săritor, amabil. [Pron. -vi-a-. / cf. fr. serviable].
5. [MDN '00] SERVIABIL, -Ă adj. care face cu plăcere servicii altora; îndatoritor, amabil. (< fr. serviable)
6. [Șăineanu, ed. VI] serviabil a. gata de a face servicii, de a îndatora pe cineva.
7. [Scriban] *serviábil, -ă adj. (fr. serviable). Îndatoritor, amabil, căruĭa-ĭ place să te servească.
8. [DOOM 3] serviabil (desp. -vi-a-) adj. m., pl. serviabili; f. serviabilă, pl. serviabile
9. [DOOM 2] serviabil (-vi-a-) adj. m., pl. serviabili; f. serviabilă, pl. serviabile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL