1. [DEX '09] ȘERPIȘOR, șerpișori, s. m. Diminutiv al lui șarpe, șerpurel; fig. om zglobiu, neastâmpărat. – Șarpe + suf. -ișor.
2. [MDA2] șerpișor sm [At: LM / Pl: ~i / E: șarpe + -ișor] 1-2 (Șhp) Șarpe (2) (mic) Si: șerpuleț (1-2), (pop) șerpurel (1-2), (reg) șerpete (1-2), șerpulete (1-2). 3 (Pop) Motiv decorativ pe vasele de lut. 4 (Fig) Persoană zglobie. 5 (Fig) Persoană neastâmpărată.
3. [DEX '98] ȘERPIȘOR, șerpișori, s. m. Diminutiv al lui șarpe; șerpurel; fig. om zglobiu, neastâmpărat. – Șarpe + suf. -ișor.
4. [DLRLC] ȘERPIȘOR, șerpișori, s. m. Diminutiv al lui șarpe; fig. om zglobiu, neastîmpărat. V. drăcușor. Ce rost își are pofta nebună a șerpișorilor mei de copii aici. SAHIA, N. 32.
5. [DOOM 3] șerpișor s. m., pl. șerpișori
6. [DOOM 2] șerpișor s. m., pl. șerpișori
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL