1. [D.Religios] Serghie, sfânt și martir creștin din timpul împăratului Maximilian. Fiind ofițer în armata imperială și mărturisind că este creștin, a fost martirizat împreună cu un alt ostaș, Vah, și executat prin tăierea capului. În cinstea sa, împăratul Iustinian a dat orașului Rasafe numele Serghiopole. O parte din moaștele sale se află la Roma, Paris și Praga, precum și în catedrala Sf. Dumitru din Craiova, și sunt făcătoare de minuni. Este sărbătorit împreună cu Vah la 7 octombrie.
2. [D.Religios] Serghie (638), patriarh al Constantinopolului, autor al Acatistului Maicii Domnului. Mai târziu a fost condamnat ca eretic.
3. [Onomastic] SERGHIE lat. Sergius de la tribul Sergia. 1. Serghi/e (Sd XI 279), -escu Ioniță (Î Div); -ești s. 2. Sărghie (17 A II 17). 3. Sîrghie (Sd XVI și XXI; C Ștef; 16 A I 164). 4. Sîrghe (Sur XIII). 5. Prin schimbare de sufix: Sîrgul, C., log., 1814 (Sur XVIII). 6. Sirghie (Buc; Ur XXII 409); Sirghii (Tec). 7. Cf. Sărjici mold. (16 A III 299). 8. Actual: Sergiu Sergescu. 9. + Arghir: Sărghir fam. (Șez). 10. Dim arm. Sarkiz < Sergius: – b. (RS 35; 17 B I 305, 491, II 83, 218) etc.; – Stanciul (AO XIX 120); Sarchez popa (16 B III 159); -ostaș (P Gov f° 18).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL