1. [DEX '09] SERENISIM, -Ă, serenisimi, -e, adj. Epitet onorific care se adăuga la unele titluri de noblețe sau bisericești din Europa Apuseană; prealuminat, mărit. – Din it. serenissimo, fr. sérénissime.
2. [MDA2] serenisim, ~ă [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 83 / S și: serenissim / Pl: ~i, ~e / E: fr sérénissime, it serenissimo] 1 a (Ca termen de reverență pe lângă un titlu nobiliar ori bisericesc din Europa Occidentală) Înălțat. 2 sm Persoană căreia i se cuvine termenul de reverență serenisim (1).
3. [DEX '98] SERENISIM, -Ă, serenisimi, -e, adj. Epitet onorific care se adăuga la unele titluri de noblețe sau bisericești din Europa apuseană; prealuminat, mărit. – Din it. serenissimo, fr. sérénissime.
4. [DLRLC] SERENISIM, -Ă, serenisimi, -e, adj. (Învechit) Epitet care se adăuga la unele titluri de noblețe din țările apusene.
5. [DN] SERENISIM, -Ă adj. (Rar) Prealuminat, mărit (titlu de onoare dat principilor sau conducătorilor bisericii în unele țări din Occident). [Voc. serenisime. / cf. fr. sérénissime, it. serenissimo].
6. [MDN '00] SERENISIM, -Ă adj. (titlu de onoare al principilor sau conducătorilor bisericii în unele țări din Occident) prealuminat, mărit. (< fr. sérénissime, it. serenissimo)
7. [Șăineanu, ed. VI] serenisim a. titlu dat unor principi (în Occident).
8. [Scriban] *serenisím, -ă adj. (lat. serenissimus, it. serenissimo). Foarte senin, luminat (titlu onorific principilor).
9. [DOOM 3] serenisim adj. m., pl. serenisimi; f. serenisimă, pl. serenisime
10. [DOOM 2] serenisim adj. m., pl. serenisimi; f. serenisimă, pl. serenisime
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL