Definiție și ce înseamnă șerbesc

1. [MDA2] șerbesc, ~ească a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~bești / E: șerb + -esc] (Înv) 1 Care aparține șerbilor (1). 2 Referitor la șerbi (1). 3 Caracteristic șerbilor (1).

2. [Scriban] șerbésc v. tr. (d. șerb saŭ lat. servire, a servi). Vechĭ. Prefac în șerb. V. intr. Trăĭesc ca șerb.

3. [DEX '09] ȘERBI, șerbesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A servi ca șerb, a fi șerb. – Din șerb.

4. [MDA2] șerba v vz șerbi

5. [MDA2] șerbi [At: PSALT. HUR. 82724 / V: (îvr) ~ba (Pzi: ~bez) / Pzi: ~besc / E: șerb, cf servi] (Înv) 1 vi (Bis; ccd) A fi devotat (2). 2-3 vi A servi ca șerb (1, 5). 4 vi A fi aservit cuiva. 5 vi A fi în serviciul cuiva. 6 vt A pune la dispoziție (ceva) Si: a oferi. 7-10 vtr A face (pe cineva) să devină sau a deveni șerb (1, 5).

6. [DEX '98] ȘERBI, șerbesc, vb. IV Intranz. (Înv.) A servi ca șerb, a fi șerb. – Din șerb.

7. [DLRLC] ȘERBI, șerbesc, vb. IV. Intranz. (Învechit) A servi ca șerb, a fi șerb. Au n-are el mai multă dobîndă Cînd unui a șerbi să voiască, Decît la mai mulți. BUDAI-DELEANU, Ț. 345.

8. [Șăineanu, ed. VI] șerbì v. a (se) face șerb.

9. [DOOM 3] șerbi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șerbesc, 3 sg. șerbește, imperf. 1 șerbeam; conj. prez. 1 sg. să șerbesc, 3 să șerbească

10. [DOOM 2] șerbi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șerbesc, imperf. 3 sg. șerbea; conj. prez. 3 să șerbească

11. [DLRLV] ȘERBESC adj. (Mold.) Care aparține sau este propriu șerbilor; de șerb. Și șerbăsc botez să-ț iai sîrguiești, bunule. DM, 1v. Încă și de șerbască mînă în Iordan a te boteza suferiși. DM, 8r. Etimologie: șerb + suf. -esc. Vezi și șerb, șerbi, șerbie.

12. [DAR] șerbesc, -ească, adj. (înv.) de șerb; care aparține șerbilor.

13. [DLRLV] ȘERBI vb. (Mold.) A robi. Va hi semințiia lui nemearnici în țară streină (. . .) și vor șerbi și-i vor dosădi. AP. 1646, 18v. ♦ A se devota, a se aservi cuiva. Ceia ce vor să șerbască cu de-adinsu lui Dumnedzău, mainte de toate să cearce și să facă aceasta. L SEC. XVII, 13r. I se vor închina lui toți împărații pementești și toate limbile-i vor șerbi lui. IOAN DIN VASLUI; cf. VARLAAM; DOSOFTEI, MOL. Etimologie: șerb + suf. -i. Vezi și șerb, șerbesc, șerbie.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] ȘEPTIME, șeptimi, s. f. A șaptea parte dintr-un întreg împărțit în părți […]
1. [MDA2] șeptucă sn [At: DLR / Pl: ? / E: șapte + -ucă] (Reg) […]
1. [MDA2] șeptunghi sn [At: GEOMETRIA, A. M. 16v/13 / Pl: ~uri / E: șapte […]
[MDN '00] ȘERARDIZA vb. tr. a supune operației de șerardizare. (< fr. shérardiser) Sursă: DEX […]
1. [DEX '09] ȘERARDIZARE, șerardizări, s. f. Tratament aplicat pieselor de oțel, prin care acestea […]
[MDN '00] ȘERARDIZA vb. tr. a supune operației de șerardizare. (< fr. shérardiser) Sursă: DEX […]
1. [Șăineanu, ed. VI] Șerban m. nume a 3 Domni ai Munteniei din familia Basarabilor: […]
1. [MDA2] șerbegi-bașă s [At: ȘIO II,, 337 / Pl: ? / E: tc șerbetçi […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro