1. [DEX '09] SEPARATIST, -Ă, separatiști, -ste, adj. (Adesea substantivat) Care se separă, se izolează de majoritate; care este adept al separatismului. – Din fr. séparatiste.
2. [MDA2] separatist, ~ă [At: KOGĂLNICEANU, S. A. 122 / Pl: ~iști, ~e / E: fr séparatiste] 1-3 a Care aparține separatismului (1-3). 4-6 a Privitor la separatism (1-3). 7-9 a Care susține separatismul (1-3). 10 smf Adept al separatismului (2).
3. [DLRLC] SEPARATIST, -Ă, separatiști, -ste, adj. Care se separă, se izolează de majoritate. V. sectar. Sîntem fiii unei burghezii egoiste, separatiste și grozav de neprevăzătoare. GALACTION, O. I 337. I-am făcut să înțeleagă trebuința d-a nu fi ultraromîni separatiști. GHICA, A. 584. ◊ (Substantivat) În marea luptă pentru unire, deputații țărani au rezistat la toate încercările... separatiștilor. KOGĂLNICEANU, S. A. 222.
4. [DN] SEPARATIST, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care caută să se separe de majoritate. [< fr. séparatiste].
5. [MDN '00] SEPARATIST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al separatismului. (< fr. séparatiste)
6. [Șăineanu, ed. VI] separatist m. cel ce vrea să producă o separațiune politică sau religioasă.
7. [Scriban] *separatíst, -ă s. (d. separat). Adept al separatizmuluĭ, secesionist (în politică, religiune, artă).
8. [DOOM 3] separatist adj. m., pl. separatiști; f. separatistă, pl. separatiste
9. [DOOM 2] separatist adj. m., pl. separatiști; f. separatistă, pl. separatiste
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL