1. [DEX '09] SANTINELĂ, santinele, s. f. Militar înarmat care face serviciul de pază a unui post, a unei instituții; p. gener. persoană care stă de pază. [Var.: sentinelă s. f.] – Din fr. sentinelle.
2. [MDA2] santinelă sf [At: I. GOLESCU / V: sen~, (reg) ~ea, săn~, sentinea, ța~ / Pl: ~le / E: fr sentinelle] 1 Militar înarmat care face serviciul de pază a unui post, a unei instalații, a unui loc etc. 2 (Pgn) Persoană care stă de pază Vz strajă, caraulă. 3 (De obicei precedat de prepoziția „de”, rar „în”, și în construcții cu verbe ca „a fi”, „a sta” etc.) Supraveghere a unei persoane sau a unui obiect. 4 (De obicei precedat de prepoziția „de”, rar „în”, și în construcții cu verbe ca „a fi, ”a sta" etc.) Pază. 5 (Îla) De ~ Care servește la pază.
3. [DEX '98] SANTINELĂ, santinele, s. f. Soldat înarmat care face serviciul de pază a unui post, a unei instituții; p. gener. persoană care stă de pază. [Var.: sentinelă s. f.] – Din fr. sentinelle.
4. [DLRLC] SANTINELĂ, santinele, s. f. (Și în forma sentinelă) Soldat înarmat care face serviciul de pază a unui post; strajă, gardă. El nu vroise să crează că sentinela trebuie... după trei întrebări fără răspuns, să tragă. GALACTION, O. I 153. Își va amăgi nesomnul inspectînd santinelele de noapte. C. PETRESCU, Î. I 4. Din cînd în cînd s-aude pe la posturi glasul sentinelelor, zbucnind răsunător și prelung, în adînca muțenie a nopții. VLAHUȚĂ, O. AL. 145. ◊ Expr. A fi de santinelă = a fi de serviciu, de pază. Să dorm? Glumiți, domnișoară Corina, eram de sentinelă. SEBASTIAN, T. 25. – Variantă: sentinelă s. f.
5. [DN] SANTINELĂ s.f. Soldat înarmat care face serviciul de pază a unui post. [Var. sentinelă s.f. / < fr. sentinelle].
6. [Scriban] * santinélă f., pl. e (fr. sentinelle, d. it. sentinella, care vine d. sentire, a simți, a auzi, a asculta). Soldat de pază, străjer: santinelele dușmanuluĭ se vedeaŭ departe. – Forma sentinelă, deșĭ maĭ corectă, nu se întrebuințează. V. planton.
7. [DEX '09] SENTINELĂ s. f. v. santinelă.
8. [MDA2] santinea sf vz santinelă
9. [MDA2] săntinelă sf vz santinelă[1]
10. [MDA2] sentinea sf vz santinelă
11. [MDA2] sentinelă sf vz santinelă
12. [MDA2] țantinelă sf vz santinelă
13. [DN] SENTINELĂ s.f. v. santinelă.
14. [MDN '00] SENTINELĂ s. f. militar înarmat care face serviciul de pază a unui obiectiv militar. (< fr. sentinelle)
15. [Șăineanu, ed. VI] sentinelă f. streajă, soldat care stă de păzește un loc, un câmp, un pa!at.
16. [Scriban] sentinélă V. santinelă.
17. [DOOM 3] santinelă s. f., g.-d. art. santinelei; pl. santinele
18. [DOOM 2] santinelă s. f., g.-d. art. santinelei; pl. santinele
19. [MDO] santinelă
20. [IVO-III] sentinelă, -le.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL