1. [DEX '09] SENTIMENTALITATE s. f. Caracter, fel de a fi al unei persoane sentimentale; predispoziție spre exagerarea sentimentelor. ♦ Reacție afectivă specifică a unei persoane față de realitățile vieții. – Din fr. sentimentalité.
2. [MDA2] sentimentalitate sf [At: KOGĂLNICEANU, în CONTRIBUȚII, I, 80 / V: (înv) simt~ / Pl: ~tăți / E: fr sentimentalité] 1 Caracter sentimental (8) al unei persoane, al unei atitudini, al unei opere etc. 2 Stare a unei persoane sentimentale (6). 3 Predispoziție spre sentimentalism (4). 4-5 (Pex) Sentimentalism (4-5).
3. [DEX '98] SENTIMENTALITATE s. f. Caracter, fel de a fi al unei persoane sentimentale; predispoziție spre exagerarea sentimentelor. ♦ Reacție afectivă specifică a cuiva față de realitățile vieții. – Din fr. sentimentalité.
4. [DLRLC] SENTIMENTALITATE s. f. Caracter, fel de a fi al unei persoane sentimentale, predispoziție spre exagerarea sentimentelor. Aceștia, oamenii noi, simt pînă la sentimentalitate după predecesorii adormiți în indiferență. IORGA, L. I 17. ♦ Lirism sentimental. Prima fază a lui Conachi... e vremea sentimentalității fals-exagerate. IBRĂILEANU, SP. CR. 56. ♦ Reacție afectivă specifică a cuiva față de realitățile vieții. În «Dumbrava minunată» e natura și mitologia noastră, sînt obiceiurile, credințele și eresurile noastre, e sentimentalitatea, e atitudinea noastră față de lucrurile noastre. IBRĂILEANU, S. 5.
5. [MDN '00] SENTIMENTALITATE s. f. sentimentalism (1). (< fr. sentimentalité)
6. [Scriban] *sentimentalitáte f. (d. sentimental). Caracteru de a fi sentimental.
7. [MDA2] simtimentalitate sf vz sentimentalitate
8. [DOOM 3] sentimentalitate (rar) s. f., g.-d. art. sentimentalității
9. [DOOM 2] sentimentalitate s. f., g.-d. art. sentimentalității
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL