1. [DEX '09] SEGREGAȚIE, segregații, s. f. 1. Segregare (2); lipsă de omogenitate a compoziției chimice a unui aliaj solidificat, rezultată din segregare. 2. (În sintagma) Segregație rasială = politică de discriminare rasială constând în separarea persoanelor de origini sau rase diferite din interiorul aceleiași țări; discriminare rasială; segregare (5). [Var.: segregațiune s. f.] – Din fr. ségrégation.
2. [MDA2] segregație sf [At: GHEȚIE, R. M. / V: (iuz) ~iune / Pl: ~ii / E: fr ségrégation] 1 (Rar) Separare (1). 2 (Spc; șîs ~ rasială) Formă a discriminării rasiale constând în separarea populației de culoare de populația albilor (în ceea ce privește cartierele de locuit, școlile, sălile de spectacole, mijloacele de transport în comun, asistența medicală etc.) Si: (rar) segregare rasială. 3 (Mtg; spc) Zonă neomogenă din punct de vedere chimic, produsă în masa unui aliaj ca urmare a fenomenului de segregare (6). 4 Zonă compactă de minereu în masa rocilor înconjurătoare. 5 (Cns; spc) Segregare (9).
3. [DEX '98] SEGREGAȚIE, segregații, s. f. 1. Segregare (2); lipsă de omogenitate a compoziției chimice a unui aliaj solidificat, rezultată din segregare. 2. (În sintagma) Segregație rasială = formă a discriminării rasiale constând în separarea persoanelor pe baza unor criterii de origine sau rase diferite din interiorul aceleiași țări (privind cartierele de locuit, școlile, sălile de spectacole, mijloacele de transport în comun, asistența medicală etc.); discriminare rasială; segregare (5). [Var.: segregațiune s. f.] – Din fr. ségrégation.
4. [DLRLC] SEGREGAȚIE, segregații, s. f. 1. Repartiție neuniformă a elementelor dintr-un aliaj; lipsă de omogeneitate a compoziției chimice a unui aliaj solidificat, rezultată prin segregare. 2. (De obicei determinat prin «rasială») Repartiție după considerente de rasă; discriminare rasială.
5. [DN] SEGREGAȚIE s.f. 1. Segregare. ♦ (Metal.) Lipsă de omogenitate a compoziției chimice a unui aliaj; segregat. V. licuație. 2. Segregație rasială = politică de discriminare constînd în separarea persoanelor de origini sau rase diferite din interiorul aceleiași țări; discriminare rasială. [Gen. -iei, var. segregațiune s.f. / cf. fr. ségrégation, lat. segregatio].
6. [MDN '00] SEGREGAȚIE s. f. 1. segregare (3). ♦ ~ rasială = politică de discriminare constând în separarea unor grupuri de oameni din interiorul aceleiași țări pe criterii de rasă. 2. porțiune neomogenă dintr-un aliaj, prin concentrarea impurităților. (< fr. ségrégation)
7. [DEX '09] SEGREGAȚIUNE s. f. v. segregație.
8. [MDA2] segregațiune sf vz segregație
9. [DN] SEGREGAȚIUNE s.f. v. segregație.
10. [DOOM 3] segregație (desp. se-gre-, -ți-e) s. f., art. segregația (desp. -ți-a), g.-d. art. segregației; pl. segregații, art. segregațiile (desp. -ți-i-)
11. [DOOM 2] segregație (se-gre-, -ți-e) s. f., art. segregația (-ți-a), g.-d. art. segregației; pl. segregații, art. segregațiile (-ți-i-)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL