1. [MDA2] secvestrat, ~ă a vz sechestrat
2. [DEX '09] SECFESTRA vb. I v. sechestra.
3. [DEX '09] SECHESTRA, sechestrez, vb. I. Tranz. A pune sechestru asupra unor bunuri. A reține cu forța o persoană. [Var.: (înv.) secfestra vb. I] – Din fr. séquestrer, lat. sequestrare.
4. [MDA2] săchestra v vz sechestra
5. [MDA2] săchistra v vz sechestra
6. [MDA2] săfestra v vz sechestra
7. [MDA2] secfestra v vz sechestra
8. [MDA2] sechestra [At: VALIAN, V. / V: (rar) secue~, (îrg) secfe~, secve~, (reg) sefe~, segve~, sevăs~, săche~, săchis~, sichis~, săfe~, sifes~, țacfis~ / Pzi: ~rez / E: fr séquestrer, lat sequestrare] 1 vt (Jur; c. i. bunuri mobile sau imobile aflate în litigiu sau aparținând unui debitor) A face indisponibil în vederea executării silite sau a confiscării Si: (îrg) a secfestrui, (înv) a secfestrarisi, a zeberi, (reg) a cuprinde, a foglăli, a funtui, a prenora. 2 vt (Rar) A dosi (3). 3 vt (C. i. oameni) A reține cu forța Si: a izola. 4 vt (Spc) A aresta (1). 5 vr (Rar; fig) A se claustra (4).
9. [MDA2] sechestrat, ~ă a [At: BARIȚIU, P. A. II, 489 / V: (înv) secve~ / Pl: ~ați, ~e / E: sechestra] (Jur) 1 (D. bunuri mobile sau imobile aflate în litigiu sau aparținând unui debitor) Care a fost pus în indisponibilitate în vederea executării silite sau a confiscării Si: (înv) secfestruit, (îvr) secfestrarisit. 2 (Rar; d. oameni) Care este reținut cu forța. 3 (Spc) Arestat2 (2).
10. [MDA2] secuestra v vz sechestra
11. [MDA2] secvestra v vz sechestra
12. [MDA2] sefestra v vz sechestra
13. [MDA2] segvestra[1] v vz sechestra
14. [MDA2] sevăstra v vz sechestra
15. [MDA2] sichistra v vz sechestra
16. [MDA2] sifiestra[1] v vz sechestra
17. [MDA2] țacfistra v vz sechestra
18. [DEX '98] SECHESTRA, sechestrez, vb. I. Tranz. A pune sechestru asupra unor bunuri aflate în litigiu sau aparținând unui debitor (ca măsură de asigurare sau de încasare silită a datoriei). ♦ A reține o persoană cu forța și în mod ilegal. [Var.: (înv.) secfestra vb. I] – Din fr. séquestrer, lat. sequestrare.
19. [DLRLC] SECHESTRA, sechestrez, vb. I. Tranz. A pune sechestru asupra unor bunuri aflate în litigiu sau aparținînd unui debitor (ca măsură de asigurare sau de încasare silită a datoriei). ♦ A reține cu forța, în mod ilegal, o persoană. Variantă: secfestra (SADOVEANU, P. M. 260, GHEREA, ST. CR. I 343) vb. I.
20. [DN] SECFESTRA vb. I. v. sechestra.
21. [DN] SECHESTRA vb. I. tr. 1. A pune (sub) sechestru. ♦ A reține pe cineva cu forța, ilegal. 2. A izola în caz de boală infecțioasă. ♦ A detașa un sechestru osos. [Var. secfestra vb. I. / < fr. séquestrer, cf. lat. sequestrare].
22. [MDN '00] SECHESTRA vb. tr. 1. a pune (sub) sechestru. ◊ a reține pe cineva cu forța, ilegal. 2. a detașa un sechestru osos. (< fr. séquestrer, lat. sequestrare)
23. [Șăineanu, ed. VI] sechestrà v. 1. a pune un sechestru; 2. a închide ilegal pe cineva; 3. a pune de o parte: a sechestra o parte a unei moșteniri; 5. a se depărta de lume, a fugi de societatea oamenilor.
24. [Scriban] *sechestréz v. tr. (lat. sequestrare, a depune, a depărta). Popresc, pun supt sechestru: a sechestra mobila cuĭva. Închid arbitrar o persoană: a sechestra un copil ca să nu ĭasă pe stradă.
25. [DOOM 3] sechestra (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. sechestrez, 3 sechestrează; conj. prez. 1 sg. să sechestrez, 3 să sechestreze
26. [DOOM 2] sechestra (a ~) vb., ind. prez. 3 sechestrează
27. [DMLR] secvestra (= sechestra) vb. (ind. prez. 1 secvestrez)
28. [IVO-III] sechestrez, -trează 3.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL