1. [DEX '09] SECULARIZARE, secularizări, s. f. Acțiunea de a seculariza. – V. seculariza.
2. [MDA2] secularizare sf [At: BUL. COM. IST. II, 7 / Pl: ~zări / E: seculariza] 1 (Rar) Laicizare. 2 Intrare în patrimoniul statului a unor bunuri sau averi bisericești, mănăstirești etc., în schimbul unei despăgubiri Si: (îdt) secularizație (2).
3. [DLRLC] SECULARIZARE, secularizări, s. f. Acțiunea de a seculariza. Cărți părăsite care nu mai servesc, dar care, fiind proprietatea statului de cînd cu secularizarea averii bisericești, nime nu se poate atinge de ele. ALECSANDRI, S. 8.
4. [DN] SECULARIZARE s.f. Acțiunea de a seculariza și rezultatul ei; laicizare. [< seculariza].
5. [Șăineanu, ed. VI] secularizare f. acțiunea de a seculariza: secularizarea averilor mânăstirești sub Cuza-Vodă (1863), când s’au luat din mâinile călugărilor greci un foarte mare număr de moșii, ale căror venituri (dela un capital de vr’o 800 milioane) trecură în stăpânirea Statului.
6. [Scriban] *secularizáre f. Acțiunea de a seculariza. – Și -ațiúne și -áție.
7. [DEX '09] SECULARIZA, secularizez, vb. I. Tranz. A trece în patrimoniul statului (în schimbul unei despăgubiri) ceea ce aparține bisericii. – Din fr. séculariser.
8. [MDA2] seculariza vtf [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 14 / S și: secularisa / Pzi: ~zez / E: fr séculariser] 1 (Rar; c. i. clerici) A face să devină laic Si: laicizare. 2 (C. i. bunuri, averi bisericești sau mănăstirești) A face să intre în patrimoniul statului, în schimbul unei despăgubiri.
9. [DEX '98] SECULARIZA, secularizez, vb. I. Tranz. A trece în patrimoniul statului (în schimbul unei despăgubiri) un bun aparținând bisericii sau mănăstirii. – Din fr. séculariser.
10. [DLRLC] SECULARIZA, secularizez, vb. I. Tranz. A trece cu forme legale în patrimoniul statului un bun aparținînd bisericii. Cuza-vodă a secularizat averile mănăstirești.
11. [DN] SECULARIZA vb. I. tr. A trece cu forme legale averile bisericești și mănăstirești în proprietatea statului; a reda vieții laice ceea ce aparține bisericii. [< fr. séculariser].
12. [MDN '00] SECULARIZA vb. tr. 1. a scoate din proprietatea sau competența bisericii bunuri, domenii de activitate sau valori culturale, trecându-le în patrimoniul statului. 2. a reda vieții laice persoane care au aparținut vieții ecleziastice. (< fr. séculariser)
13. [Șăineanu, ed. VI] secularizà v. a face secular sau laic.
14. [Scriban] *secularizéz v. tr. (d. secular; fr. séculariser). Prefac în secular (laic, civil), ĭaŭ de la mînăstirĭ și daŭ statuluĭ (cum a făcut Cuza la 1863, cînd a luat călugărilor Grecĭ moșiile româneștĭ de care eĭ se foloseaŭ în paguba Româniiĭ).
15. [DOOM 3] secularizare s. f., g.-d. art. secularizării; pl. secularizări
16. [DOOM 2] secularizare s. f., g.-d. art. secularizării; pl. secularizări
17. [DOOM 3] seculariza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. secularizez, 3 secularizează; conj. prez. 1 sg. să secularizez, 3 să secularizeze
18. [DOOM 2] seculariza (a ~) vb., ind. prez. 3 secularizează
19. [IVO-III] secularizez.
20. [DE] SECULARIZÁRE (< lat. secularis – „laic”, „lumesc”) s. f. Trecerea averilor bisericești sau mănăstirești în proprietatea statului, în schimbul unei despăgubiri. La 17/29 dec. 1863, Corpurile Legiuitoare ale României votează Legea secularizării averilor mănăstirești. Moșiile mănăstirilor pământene, cât și ale celor aparținând mănăstirilor închinate Locurilor Sfinte, care reprezentau c. 25% din suprafața țării, reintră în stăpânirea statului român, în schimbul unei mari despăgubiri bănești. O parte din aceste proprietăți au trecut în administrarea Eforiei Spitalelor Civile.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL