1. [MDA2] secări vt [At: PAMFILE, A. R. 112 / V: săc~ / Pzi: ~resc / E: secară] 1 (C. i. lanuri de grâu) A curăța, prin tăiere sau prin smulgere, de secara (1) crescută printre firele de grâu Si: (reg) a secărăți. 2 (Reg; c. i. lanuri de grâu) A umple de secară (1).
2. [DEX '09] SECARE, secări, s. f. Acțiunea de a seca și rezultatul ei. Secarea mlaștinilor. – V. seca.
3. [MDA2] săcări v vz secări
4. [MDA2] secare1 sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~cări / E: seca2] 1 Golire de apă a izvoarelor, a râurilor etc., sau a cursurilor, albiilor lor, a bălților, a lacurilor, a fântânilor etc. Si: uscare, (rar) secat1 (1), secătuire (1). 2 (Spc; asr) Desecare (1). 3 (Fam; fig) Consum exagerat de băuturi alcoolice Si: secat1 (3), secătuire (3). 4 (Rar; pgn) Golire (5). 5 (Rar; îlav) Pe ~ În cantitate mare. 6 (Rar; îal) Până la ultima picătură Si: secat1 (4). 7 (Fig) Ajungere la limita posibilităților, capacităților, disponibilităților fizice, intelectuale, afective etc. Si: secat1 (6). 8 (Pex) Obosire peste măsură (din cauza eforturilor fizice, a consumului nervos) etc. Si: epuizare, extenuare, istovire, sfârșeală, sleire, stoarcere, sugere, vlăguire, zdrobire, secat1 (7), (rar) secătuire, (înv) zămorâre. 9 (Rar; fig) Secătuire (9). 10 Pierdere (totală sau parțială, definitivă sau temporară) a apelor din râuri, izvoare sau din cursurile, albiile acestora, din bălți, lacuri, fântâni etc. Si: secat1 (9), (rar) secătuire (4). 11 (Rar) Pierdere, din cauza lipsei de umiditate, a germenului de viață din plante Si: secat1 (10), secătuire (5), veștejire, uscare. 12-13 Pierdere a miezului din fructe sau a puterii germinative din semințe Si: secat1 (11-12), (rar) secătuire (6-7). 14 (Rar; fig) Producere a unei dureri (fizice) puternice, insuportabile, a unei stări neplăcute etc. Si: secat1 (13) 15 (Pex) Epuizare sufletească Si: secat1 (14).
5. [DLRLC] SECARE, secări, s. f. Acțiunea de a seca și rezultatul ei. Secarea mlaștinilor.
6. [Șăineanu, ed. VI] secare f. acțiunea de a seca: secarea bălților.
7. [Scriban] secáre f. Acțiunea de a seca.
8. [DOOM 3] secare s. f., g.-d. art. secării; pl. secări
9. [DOOM 2] secare s. f., g.-d. art. secării; pl. secări
10. [DAR] secări, secăresc, vb. IV (reg.; despre lanurile de grâu) 1. a curăța, prin tăiere sau prin smulgere, de secara crescută printre firele de grâu; a secărăți. 2. a umple de secară, a face pestriț cu secară.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL