1. [MDA2] secăreț1, ~eață a [At: PONTBRIANT, D. / V: săc~ / Pl: ~i, ~e / E: sec + -ăreț] (Trs; d. boabele de cereale sau, pex, d. cereale) Sec (73).
2. [MDA2] secăreț2, ~eață a [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: săc~ / Pl: ~i, ~e / E: secară + -eț] 1 (Reg; d. lanuri de grâu) Prin care a crescut secară (1) Si: (îrg) secăros (1), (reg) secărit2 (1). 2 (D. boabele de grâu) Amestecat cu secară (6-7) Si: (îrg) secăros (2), (reg) secărit2 (2). 3 (D. boabele de grâu) Plin de secară Si: (îrg) secăros (3), (reg) secărit2 (3).
3. [MDA2] săcăreț1, ~eață a vz secăreț1
4. [MDA2] săcăreț2, ~eață a vz secăreț2
5. [DAR] secăreț2, secăreață, adj. (reg.; despre lanurile de grâu) prin care a crescut secară; (despre boabele de grâu) amestecat cu secară, secăros, secărit.
6. [DAR] secăreț1, secăreață, adj. (reg.; despre boabele de cereale; despre cereale) care este fără miez sau cu miezul uscat, nedezvoltat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL