1. [Șăineanu, ed. VI] sdrumicare f. fig. nimicire: robirea și sdrumicarea nației BĂLC.
2. [Șăineanu, ed. VI] sdrumicà v. 1. a face praf: așa urs oștirea întreagă e în stare s’o sdrumice CR.; 2. a se nimici: libertatea și legea popoarelor se sdrumică BĂLC. [Compromis între verbele sinonime dumica și sdrobì].
3. [IVO-III] sdrumic.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL