1. [MDA2] scurtișor, ~oară a [At: I. GOLESCU / Pl: ~i, ~oare / E: scurt + -ișor] 1-10 (Șhp) Scurticel (1-10).
2. [DLRLC] SCURTIȘOR, -OARĂ, scurtișori, -oare, adj. Scurticel. Ca să nu le ieie apa, le priponește ori cu un părușteț scurtișor, să nu se vadă de sub apă, ori cu un gînj lung. ȘEZ. IV 115.
3. [DLRM] SCURTIȘOR, -OARĂ, scurtișori, -oare, adj. Scurticel. – Din scurt2 + suf. -ișor.
4. [DAR] scurtișor, scurtișoară, adj. (reg.) 1. (înv.) scurticel (în opoziție cu lunguț). 2. scunduț (în opoziție cu înăltuț). 3. cam scurt, relativ scurt; scurtuț, scurtișor.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL