1. [MDA2] scumpărător, ~oare [At: (a. 1621) I. BIANU, D. R. 60 / Pl: ~i, ~oare / E: scumpăra + -ător] (Înv) 1 sf Cumpărare (1). 2 sm (Îvr) Mântuitor. 3 sm (Îvr) Răzbunător.
2. [DAR] scumpărător, scumpărătoare, s.m. și f. (înv.) 1. (s.m.) mântuitor, eliberator, salvator. 2. (s.m.) răzbunător. 3. (s.f.) cumpărare, cumpărat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL