Definiție și ce înseamnă sculer

1. [DEX '09] SCULER, sculeri, s. m. Muncitor care face sau repară scule (1). – Sculă + suf. -ar.

2. [MDA2] sculer sm [At: DL / V: (rar) ~lier, (reg) ~lar / Pl: ~i / E: sculă + -ar] 1 Persoană care lucrează la sculărie (1). 2 (Reg; îf scular) Tâmplar.

3. [DLRLC] SCULER, sculeri, s. m. Muncitor care confecționează scule.

4. [MDA2] scular sm vz sculer

5. [MDA2] sculier sm vz sculer

6. [MDA2] școleriu1 sm [At: DDRF / V: (îrg) șculer (A: nct), șuler / Pl: ~ri/ E: șoleriu pad școală] (Buc; Trs) Învățător.

7. [MDA2] șculer sm vz școleriu1

8. [MDA2] șuler2 sm vz școleriu1

9. [DCR2] lăcătuș-sculer s. m. Tehnician care se pricepe atât la lăcătușerie cât și la confecționarea sau la repararea sculelor ◊ „P.I., lăcătuș-sculer din R.P. Ungară, este inventatorul unei mașini de șlefuit pneumatice.” Sc. 3 III 62 p. 4 (din lăcătuș + sculer; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 233; DTP)

10. [DCR2] sculer-matrițer s. m. Sculer care este și matrițer ◊ „Discutând despre emisiunea «Seară pentru tineret», sculerul-matrițer Vasile C., Daniela T., confecționeră de piese radio, s-au referit la caracterul neconvingător al unora dintre rubricile acestei emisiuni.” Sc. 27 III 73 p. 4; v. și R.l. 12 VII 79 p. 6 (din sculer + matrițer)

11. [DCR2] sculer-șef s. m. Șef al unei echipe/secții de sculărie ◊ „Unii dintre aceștia dețin chiar posturi-cheie în diferite sectoare ale uzinei; doi mecanizatori de agricultură coordonează producția de locomotive electrice [...] inginerul minier e sculer-șef etc.” Sc. 12 XI 69 p. 4 (din sculer + șef)

12. [DOOM 3] sculer s. m., pl. sculeri

13. [DOOM 2] sculer s. m., pl. sculeri

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] SCRÂȘNIRE, scrâșniri, s. f. Acțiunea de a scrâșni și rezultatul ei; p. […]
1. [DEX '09] SCRÂȘNIT2, -Ă, scrâșniți, -te, adj. Care își găsește expresia într-o scrâșnire, asemănător […]
1. [DEX '09] SCRÂȘNITOR, -OARE, scrâșnitori, -oare, adj. Care scrâșnește. – Scrâșni + suf. -tor. […]
1. [DEX '09] SCRÂȘNITOR, -OARE, scrâșnitori, -oare, adj. Care scrâșnește. – Scrâșni + suf. -tor. […]
[MDA2] scrâșnitură sf [At: EPISCUPESCU, PRACTICA, 184/26 / V: (înv) crâșnitură / Pl: ~ri / […]
1. [MDA2] scrădi vr [At: UDRESCU, GL. / V: ~ăbli, ~redi / Pzi: ~desc / […]
1. [MDA2] scrădire sf [At: DLR ms / Pl: ~ri / E: scrădi] (Reg) 1 […]
1. [MDA2] scrădit, ~ă a [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: scrădi] […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro