1. [MDA2] scufiuță sf [At: MUSCEL, 97 / P: ~fi-u~ / Pl: ~țe / E: scufie + -uță] 1-2 (Reg; șhp) Scufiță (1-2). 3 (Hip) Scufie (2).
2. [DAR] scufiuță, scufiuțe, s.f. (reg.) 1. bonetă mică de pânză, de stofă, purtată noaptea sau prin casă; bonetă, tichie, căciulă. 2. bonețică pentru sugari; scufă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL