Definiție și ce înseamnă scrijelire

1. [DEX '09] SCRIJELIRE, scrijeliri, s. f. Acțiunea de a scrijeli și rezultatul ei; zgârietură, crestătură, scrijeleală. [Var.: scrijelare s. f.] – V. scrijeli.

2. [MDA2] scrijelire sf [At: DDRF / V: ~jelare, (pop) ~jil~ / Pl: ~ri / E: scrijeli] 1 Scrijeleală. 2 (Nob) Scrâșnet (3).

3. [DLRLC] SCRIJELIRE, scrijeliri, s. f. 1. Acțiunea de a scrijeli și rezultatul ei; tăietură, zgîrietură, crestătură. 2. (Rar) Scrîșnet, scrîșnire. S-au închis porțile negre cu o scrijelire ascuțită de fier ruginit. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 89.

4. [DEX '09] SCRIJELA vb. I v. scrijeli.

5. [DEX '09] SCRIJELARE s. f. v. scrijelire.

6. [DEX '09] SCRIJELI, scrijelesc, vb. IV. Tranz. A face pe o suprafață zgârieturi sau tăieturi superficiale cu o unealtă ascuțită sau tăioasă; a zgâria, a cresta. [Var.: scrijela vb. I] – Din scrijea (reg. „felie subțire de pâine, de fructe etc.” < sb., ucr.).

7. [MDA2] scrijăla v vz scrijeli

8. [MDA2] scrijăli v vz scrijeli

9. [MDA2] scrijălui v vz scrijeli

10. [MDA2] scrijela v vz scrijeli

11. [MDA2] scrijelare sf vz scrijelire

12. [MDA2] scrijeli [At: I. GOLESCU, C. / V: ~la (Pzi: scrijelez), (pop) ~jăla (Pzi: scrijăl), ~jăli, ~jila, ~jili (Pzi: scrijilesc și scrijil), (reg) ~jălui, scriji, scrijia (Pzi: 3 scrijie), (îvr) ~injila / Pzi: scrijelesc / E: scrijeală] 1 vt(a) (C. i. o suprafață) A face tăieturi, zgârieturi, crestături cu un obiect ascuțit, tăios sau cu o parte ascuțită, tăioasă a unui obiect, lăsând urme superficiale Si: (rar) a scobi1 (1). 2 vt (Rar) A grava. 3 vt (C. i. pământ) A tăia brazde cu ajutorul plugului Si: a ara. 4 vt (Reg) A tăia ceva în bucăți sau în felii. 5 vi (Reg; îf scrijili) A scrâșni din dinți. 6 vt A alege prin ciupire ce-i mai bun dintr-o mâncare.

13. [MDA2] scriji v vz scrijeli

14. [MDA2] scrijia v vz scrijeli

15. [MDA2] scrijila v vz scrijeli

16. [MDA2] scrijili v vz scrijeli

17. [MDA2] scrijilire sf vz scrijelire

18. [MDA2] scrinijila[1] v vz scrijeli

19. [DEX '98] SCRIJELI, scrijelesc, vb. IV. Tranz. A face pe o suprafață zgârieturi sau tăieturi superficiale cu o unealtă ascuțită sau tăioasă: a zgâria, a cresta. [Var.: scrijela vb. I] – Din scrijea (reg. „felie subțire de pâine, de fructe etc.” < scr., ucr.).

20. [DLRLC] SCRIJELI, scrijelesc, vb. IV. Tranz. (Și în forma scrijela) A face zgîrieturi sau tăieturi superficiale cu o unealtă ascuțită sau tăioasă; a zgîria, a cresta. Mă întorsei cătră lecțiile mele chinuite, la paginile înnegrite și scrijelate cu unghia. SADOVEANU, E. 112. ◊ Fig. Pentru dunga neagră pe care o scrijelează omul de la începutul lumii... cîte minți nu s-au trudit pînă să ajungă la arătura adîncă a plugului cu aburi. ANGHEL, PR. 81. ♦ Fig. A brăzda, a tăia (cu o linie, cu o dungă). Îl vedeau moale, parcă fusese opărit într-o baie; îi erau globii ochilor scrijelați de fire roșii. SADOVEANU, M. C. 47. Scrijelînd amurgul dintre crengi crescut, Ca o clipă veche cîte-o frunză cade. LESNEA, A. 34. – Variantă: scrijela, scrijelez, vb. I.

21. [Șăineanu, ed. VI] scrijilì v. Mold. 1. a sgâria ușor, a cresta cu cuțitul sau cu altceva: fierul scrijilit AL.; 2. a ciupi alegând ce-i mai bun dintr’un lucru de mâncare. [V. scrijea].

22. [Scriban] scrijésc (Ban.) și scrijilésc (Munt) v. tr. (srb. križati, iskrižati, a tăia făcînd crucĭ, a cresta, a scarifica, a reteza, nsl. križljiati, a zbura încrucișat, d. križ, cruce. V. crijac și cp. cu crestez). Zgîrii (vorbind de metale, petre și alte lucruri dure: dacă scrijileștĭ un obiect nichelat, dai de alt metal. – În Mold. scrijălez.

23. [DOOM 3] scrijelire s. f., g.-d. art. scrijelirii; pl. scrijeliri

24. [DOOM 2] !scrijelire s. f., g.-d. art. scrijelirii; pl. scrijeliri

25. [DOOM 3] scrijeli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. scrijelesc, 3 sg. scrijelește, imperf. 1 scrijeleam; conj. prez. 1 sg. să scrijelesc, 3 să scrijelească

26. [DOOM 2] !scrijeli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. scrijelesc, imperf. 3 sg. scrijelea; conj. prez. 3 să scrijelească; ger. scrijelind

27. [MDO] scrijeli

28. [IVO-III] scrijelesc, -leam 1 imp.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro