1. [DEX '09] SCRÂNTITOARE, scrântitori, s. f. Nume dat mai multor specii de plante din familia rozaceelor, cu tulpina târâtoare, cu flori hermafrodite, mai ales galbene (Potentilla). – Scrânti + suf. -toare.
2. [MDA2] scrântitoare sf [At: DDRF / V: (pop) ~rin~, (reg) sclin~ / Pl: ~ori / E: scrânti + -oare] 1 Plantă erbacee din familia rozaceelor cu tulpina întinsă pe pământ sau ascendentă, cu flori mici galbene dispuse în raceme, folosită în medicina popolară Si: (reg) scrintea, perițele, buruiene de cel perit, buruiene de spăriet, cervilcă, iarba vătămăturii (Potentilla argentea). 2 Plantă erbacee din familia rozaceelor cu tulpina întinsă pe pământ sau ascendentă, cu flori mici galbene solitare, folosită în medicina populară Si: (reg) arginție, gălbenușă, schintiță (Potentilla supina). 3 (Reg; șîc ~-de baltă) Coada-racului (Potentilla anserina). 4 (Reg) Buruiană-de-cinci-degete (Potentilla recta). 5 (Reg) Sclipeț1 (1) (Potentilla erecta). 6 (Reg) Cinci-degete (Potentilla alba). 7 (Reg; îf scrintitoare) Cinci-degete (Potentilla reptans). 8 (Reg; îf scrintitoare) Buruiana-junghiului (Potentilla arenaria). 9 (Reg) Închegățică (Potentilla heptaphylla). 10 (Reg) Drețe (Lysimachia nummularia). 11 (Reg) Ciumărea (Galega officinalis). 12 (Reg; îf scrintitoare) Cocoșei-de-câmp (Adonis aestivalis). 13 (Reg) Colacul-babei (Alchemilla acutiloba).
3. [MDA2] sclintitoare sf vz scrântitoare
4. [MDA2] scrintitoare sf vz scrântitoare
5. [CADE] GĂLBENUȘĂ sf. 🌿 1 SCRÎNTITOARE 1 ¶ 2 = BURUIANĂ-DE-CINCI-DEGETE.
6. [DLRLC] SCRÎNTITOARE, scrîntîtori, s. f. 1. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpina întinsă pe pămînt și cu flori mici, galbene; crește prin locuri necultivate, aride și pietroase, prin poieni și pe cîmpuri (Potentilla argentea). 2. Mică plantă erbacee din familia rozaceelor, cu flori mici, galbene, solitare; crește prin locuri umede, prin pietrișuri și pe marginea apelor (Potentilla supina).
7. [Șăineanu, ed. VI] scrintitoare f. plantă cu florile mici galbene, crește prin locuri umede și nisipoase (Potentilla supina). [Dela scrintì: fiartă, planta se întrebuințează ca buruiană de leac la scrinteli].
8. [Scriban] scrîntitoáre f., pl. orĭ (d. scrîntesc). O plantă rozacee numită și coada raculuĭ (potentilla [anserina, argéntea, recta, silvestris și supina]. V. și cincĭ-degete). Altă plantă leguminoasă papilionacee numită și cĭumărea (galéga officinalis).
9. [DOOM 3] scrântitoare s. f., g.-d. art. scrântitorii; pl. scrântitori
10. [DOOM 2] scrântitoare s. f., g.-d. art. scrântitorii; pl. scrântitori
11. [DE] SCRÂNTITOÁRE (< scrânti) s. f. Denumire dată unor specii de plante din genul Potentilla, familia rozaceelor, târâtoare sau cu stoloni, cu frunze trifoliate până la multidigitate sau penate și flori hermafrodite, galbene, rar albe, roz sau roșii. Se cunosc peste 300 de specii, răspândite în Europa, Asia și America.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL