1. [DEX '09] SCOVARDĂ s. f. v. scovergă.
2. [MDA2] scovardă sf [At: ANON. CAR. / V: ~vergă, (îrg) ~rgă, ~rză, (înv) scobea~, ~vea~, ~vârdă, (reg) ~veargă, ~vercă, ~verză / Pl: ~verzi, (reg) ~verze / E: slv сковрада, „tigaie”] 1 (Mpl) Aluat dospit (sau nedospit) prăjit în grăsime, (umplut cu brânză, urdă, mere etc.) Si: (reg) scorușă2, pup4, alivancă (1), clătită, plăcintă, uscățea. 2 (Reg) Resturi de mămăligă uscată (lipite de ceaun). 3 (Reg) Aluat din făină de porumb ametecat cu lapte acru și umplut cu brânză. 4 (Reg) Alivancă (1). 5 (Reg) Carne de porc prăjită, amestecată cu ouă. 6 (Fam; fig) Persoană foarte slabă (1). 7 (Reg; fig; lpl) Minciuni. 8 (Reg; îs) ~verzi verzi Mâncăruri inexistente.
3. [DEX '98] SCOVARDĂ, scoverzi, s. f. 1. (Mai ales la pl.) Un fel de plăcintă din aluat (dospit), prăjită în grăsime (și umplută cu brânză, urdă etc.); prăjitură uscată, minciună. 2. Epitet pentru o persoană foarte slabă, scofâlcită. [Var.: scovergă s. f.] – Din sl. skovrada „tigaie”.
4. [DLRLC] SCOVARDĂ, scoverzi și scoverze, s. f. (Mai ales la pl.) Un fel de plăcinte din aluat (de pîine), prăjite în grăsime și umplute cu brînză (v. clătită); (în unele regiuni) prăjitură uscată; minciună. Darurile care se aduc... constau în prima linie din... scoverze (lipii, clătite). MARIAN, NA. 136. Au fost făcut maștia... tot plăcinte și scoverze. SBIERA, P. 170. Ea frumos ne-a omeni, Ție iarbă și ovăz, Mie gură și scoverzi! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 24. Variantă: scovergă, scovergi (SAHIA, N. 94, DELAVRANCEA, S. 40), s. f.
5. [Șăineanu, ed. VI] scovardă f. plăcintă coaptă în unt sau prăjită în uleiu. [Slav. SKOVRADA, tigaie (s’a luat numele vasului pentru al obiectului preparat într’însul)].
6. [Scriban] scovárdă f., pl. erzĭ (vsl. skovadra, tigaĭe, skovradnikŭ, plăcintă; rus. skovorodá, tigaĭe. V. scoveargă). Vest. Scoveargă, uscățea. Clătită. Pl. Est. Rămășiță de mămăligă lipită în ceaun. Blescote, cascote, prăjiturĭ saŭ mîncărĭ imaginare (Se zice ironic cînd unu întreabă ce mîncare maĭ este, ĭar altu îi răspunde „scoverzĭ” adică: nimica, răbdărĭ prăjite). Mincĭunĭ, palavre (cp. cu rus. káverza, intrigă, kaverznía, flecăreală).
7. [DEX '09] SCOVERGĂ, scovergi, s. f. 1. (Mai ales la pl.) Un fel de plăcintă din aluat (dospit), prăjită în grăsime (și umplută cu brânză, urdă etc); prăjitură uscată, minciunea. 2. Epitet pentru o persoană foarte slabă, scofâlcită. [Var.: scovardă s. f.] – Din sl. skovrada „tigaie”.
8. [MDA2] scobeardă sf vz scovardă
9. [MDA2] scovargă2 sf vz scovergă1
10. [MDA2] scovargă1 sf vz scovardă
11. [MDA2] scovarză sf vz scovardă
12. [MDA2] scovârdă sf vz scovardă
13. [MDA2] scoveardă sf vz scovardă
14. [MDA2] scoveargă sf vz scovardă
15. [MDA2] scovercă sf vz scovardă
16. [MDA2] scovergă1 sf [At: DELAVRANCEA, S. 184 / V: ~var~ / Pl: ~rgi / E: s- + covergă] (Reg) 1 Țol. 2 Sac de plasă pentru prins pește.
17. [MDA2] scovergă2 sf vz scovardă
18. [MDA2] scoverză sf vz scovardă
19. [DEX '98] SCOVERGĂ, scovergi, s. f. v. scovardă.
20. [DLRLC] SCOVERGĂ1 s. f. v. scovardă.
21. [DLRLC] SCOVERGĂ2, scovergi, s. f. (Rar) Cergă, țol. Zăpada îi pătrunsese în tindă... Pe picioare își trîntise două scovergi. DELAVRANCEA, S. 184.
22. [Scriban] scoveárgă f., pl. ergĭ (cp. cu scovardă și covergă). Vest. Uscățea, mincĭunică. Pancovă, un fel de prăjitură uscată făcută din oŭă și făină. Prăjitură prea uscată, sfarog: această plăcintă e curată scoveargă! Slab ca o scoveargă, foarte slab, uscat, scofîlcit. V. clătită.
23. [DOOM 3] !scovergă s. f., g.-d. art. scovergii; pl. scovergi
24. [DOOM 2] !scovergă/scovardă s. f., g.-d. art. scovergii/scoverzii; pl. scovergi/scoverzi
25. [DER] scovardă (-verzi), s. f. – Gogoașă. – Var. scovargă, scove(a)rgă. Sl. skovrada „tigaie” (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 333; Conev 67); poate var. a fost influențată de ngr. ξόβεργα „amestec” sau „grăsime”. – Der. scovîrda, vb. refl. (a se distruge, a se nărui; a slăbi); scovîrlie, s. f. (orbită), prin contaminare cu scăfîrlie.
26. [DE] SCOVÁRDĂ (SCOVÉRGĂ) (< sl.) 1. (Mai ales la pl.) Un fel de gogoașă din aluat (dospit), prăjită în grăsime (reg., minciunele). 2. Epitet pentru o persoană foarte slabă.
27. [Onomastic] SCOVÁRDĂ, Coman (Șchei I).
28. [DRAM 2021] scovárdă, scoverzi, s.f. (reg.) Clătite umplute cu brânză și prăjite în grăsime: „La murguț i dă ovăzu, / Mie gura și scoverzi” (Memoria 2001: 80). ■ Scovergioare de mălai = preparate din făină de mălai amestecate cu sămătișă, ou, sare, bicarbonat, făină de grâu și prăjite în grăsime, consumate cu lapte dulce sau acru (Faiciuc, 1998: 183). ■ (onom.) Scovărzaru, poreclă în Dragomirești. – Din sl. skovrada „tigaie” (Șăineanu, Scriban; Conev, după DER).
29. [DRAM 2015] scovardă, scoverzi, s.f. – (reg.; gastr.) Clătite din aluat dospit, umplute cu brânză și prăjite în grăsime (Bilțiu, 1996). Scovergioare de mălai = preparate din făină de mălai amestecate cu sămătișă, ou, sare, bicarbonat și foarte puțină făină de grâu și prăjite în grăsime, iar apoi consumate cu lapte dulce sau acru sau cu lapte de oaie (Faiciuc, 1998: 183). „La murguț i dă ovăzu / Mie gura și scoverzi” (Memoria 2001: 80). ♦ (onom.) Scovărzaru, poreclă în Dragomirești (Faiciuc, 1998). – Din sl. skovrada „tigaie” (Șăineanu, Scriban; Miklosich, Cihac, Conev, cf. DER; DEX, MDA).
30. [DRAM] scovardă, scoverzi, s.f. – (gastr.) Clătite din aluat dospit, umplute cu brânză și prăjite în grăsime (Bilțiu 1996). Scovergioare de mălai: preparate din făină de mălai amestecate cu sămătișă, ou, sare, bicarbonat și foarte puțină făină de grâu și prăjite în grăsime, iar apoi consumate cu lapte dulce sau acru sau cu lapte de oaie (Faiciuc 1998: 183). „La murguț i dă ovăzu / Mie gura și scoverzi” (Memoria 2001: 80). Scovărzaru, poreclă în Dragomirești (Faiciuc 1998). – Din sl. skovrada „tigaie” (Miklosich, Cihac cf. DER, DEX).
31. [DAR] scovergă, scovergi, s.f. (reg.) 1. învelitoare, țol. 2. sac de plasă pentru prins peștele.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL