1. [MDA2] scoculeț sn [At: PĂCALĂ, M. R. 466 / Pl: ~e / E: scoc + -uleț] 1-42 (Șhp) Scoc (1-5, 7-22) (mic) Si: scocuț (1-42). 43 (Hip) Scoc (6). 44 (Reg) Teică1 (1).
2. [DLRLC] SCOCULEȚ, scoculețe, s. n. Diminutiv al lui scoc; scoc mic.
3. [DLRM] SCOCULEȚ, scoculețe, s. n. Diminutiv al lui scoc.
4. [DAR] scoculeț, scoculețe, s.n. (reg.) 1. scoc mic, scocuț. 2. teică.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL