1. [MDA2] sleme sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX / V: ~mne sf(p), ~mn s, ~mnă sf, slimnă sf, scleam (Pl: scleamuri) sn, scleamă sf, sclem (Pl: sclemi sm, scleme, sclemuri, sclemure sn) smn, scleme sfp, sclembe sfp, sclemn sm, sclemnă sf, sclemne sf, șcleam s, șclean (Pl: șcleanuri) sn, șcheam s, șleam s, ștleam (Pl: ștleamuri) sn, zl~ sfp / Pl: ~, ~mi / E: bg слеме, srb sleme] (Reg) 1 Stâlp de lemn, bârnă, par, prăjină, scândură etc. folosite în diverse lucrări de construcție (la casele și acareturile țărănești), pentru a prinde, a fixa, a sprijini etc. 2 Bârna orizontală în care sunt fixate capetele de sus, îmbinate ale fiecărei perechi de căpriori din acoperișul casei țărănești, pentru a-i mări rezistența Si: (pop) samai, coamă (15), coroană (28), culme (3), (reg) căprior (5), cătușă, chingă (24), cheotoare (8), încheietoare, limbă, mâță, plimbă, prinsoare, slemnea. 3 Prăjină (în coteț) pe care se culcă găinile. 4 Cumpănă (la fântână). 5 Prepeleac. 6 Par de care se prind cârligele ceaunului. 7 Balustradă (la o scară). 8 (Îf șclean) Scândură din gardul unei stâne. 9 (Lpl) Lemnele puse deasupra parilor peste care se așază fânul, paiele sau cocenii. 10 (Pgn) Schelăria podului unei case țărănești. 11 (Pex; îf slemn) Loc îngrădit. 12 Culme a unui deal. 13 (Pex) Linie de despărțire a apelor pe coama unui deal. 14 (Îf slemne) Paiele de pe vârful caselor acoperite cu snopi.
2. [Scriban] sléme f. (vsl. slĭemen, sîrb. sleme, pl. slemena, culme de casă. V. splimbă). Vest. Culmea (coama, grinda superioară) a caseĭ. Culmea dealuluĭ. Prăjină așezată orizontal ca să se culce găinile orĭ ca să așezĭ covoarele ș. a. Pălimar, balustradă de scară. – În Munt. est și zleme, slemne, slemnă și slimnă, în Trans. și scleme și sclembe (cp. cu sclab); În Pt. slemne: ne ațineam pe slemnea Zboĭneĭ (Sov. 26); în Trans. și primblă și primbă, pl. e, și primblu, pl. urĭ; în Munt. (Mold. sud) plimbă și plimb, pl. urĭ: o mînă îĭ alunecă pe plimbu scăriĭ (Delv.). V. prim 2.
3. [MDA2] schembe sf vz sleme
4. [MDA2] scleamă sf vz sleme
5. [MDA2] sclem1 sm, sn vz sleme
6. [MDA2] scleme sf vz sleme
7. [MDA2] sclemn sm vz sleme
8. [MDA2] sclemnă sf vz sleme
9. [MDA2] sclemne sf vz sleme
10. [MDA2] slemnă sf vz sleme
11. [MDA2] slimnă sf vz sleme
12. [MDA2] zleme sfp vz sleme
13. [Scriban] 1) plimb n., pl. urĭ, și plímbă f., pl. e, V. sleme.
14. [Scriban] plímbă f., pl. e, V. sleme.
15. [Scriban] prímbă și prímblă, V. sleme.
16. [Scriban] 1) prímblu n. V. sleme.
17. [Scriban] scléme, sclémbe V. sleme.
18. [Scriban] slímnă, V. sleme.
19. [Scriban] zléme, V. sleme.
20. [DAR] sleme s.f. (reg.) 1. stâlp de lemn sau de bârnă, par, prăjină, scândură etc. folosite în diferite lucrări de construcție (la casele și acareturile țărănești). 2. schelăria podului unei case. 3. (în forma: slemn) loc îngrădit. 4. culme a unui deal. 5. linie de despărțire a apelor pe coama unui deal. 6. paiele de pe vârful caselor acoperite cu snopi.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL