Definiție și ce înseamnă schingiui

1. [DEX '09] SCHINGIUI, schingiuiesc, vb. IV. Tranz. A supune pe cineva la (mari) suferințe fizice; a chinui, a munci, a tortura; a maltrata. ♦ Fig. A deforma, a stâlci, a poci cuvintele, limba etc. – Schingi + suf. -ui.

2. [MDA2] schingiui vt [At: URICARIUL, IV, 69/5 / V: (reg) ~gui, scăn~, șc~ / Pzi: ~esc, (rar) schingiui / E: schingi1 + -ui] 1 (Fșa) A supune la (mari) suferințe fizice, la chinuri, la cazne trupești Si: a chinui, a tortura, (îvp) a căzni, a munci, (îrg) a pedepsi, (înv) a pătui2, a tescui, (reg) a negăti. 2 (Fig) A pronunța sau a scrie, a reproduce incorect Si: a deforma (10), a denatura (2), (îrg) a schimonosi (3), a scâlcia, a stâlci.

3. [DEX '98] SCHINGIUI, schingiuiesc, vb. IV. Tranz. A supune pe cineva la (mari) suferințe fizice; a chinui, a munci, a tortura; a maltrata. ♦ A deforma, a stâlci, a poci. A schingiui limba. – Schingi + suf. -ui.

4. [DLRLC] SCHINGIUI, schingiuiesc, vb. IV. Tranz. A bate rău, a maltrata, a chinui, a tortura; (învechit) a supune la cazne. Acu nu le mai ajunge că ne schingiuiesc pe noi, încep să ne oropsească și copilașii. REBREANU, R. II 38. Au tăbărît cu toții pe dînsul și l-au schingiuit. CREANGĂ, P. 60.

5. [Șăineanu, ed. VI] schingiuì v. Mold. a tortura: au tăbărît cu toții pe dânsul și l’au schingiuit după placul lor CR.

6. [MDA2] scăngiui v vz schingiui

7. [MDA2] schingui v vz schingiui

8. [MDA2] șchingiui v vz schingiui

9. [Scriban] schingĭuĭésc v. tr. (d. schingĭ, ca și ngr. skendzevo [scris skentz-], id.). Chinuĭesc, căznesc, torturez. – Și -guĭesc (Munt.). Rar și șch-.

10. [Scriban] șchingĭuĭésc, V. schingĭuĭesc.

11. [DOOM 3] schingiui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. schingiuiesc, 3 sg. schingiuiește, imperf. 1 schingiuiam; conj. prez. 1 sg. să schingiuiesc, 3 să schingiuiască

12. [DOOM 2] schingiui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. schingiuiesc, imperf. 3 sg. schingiuia; conj. prez. 3 să schingiuiască

13. [MDO] schingiui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. schingiuiesc, conj. schingiuiască)

14. [IVO-III] schingiuesc, -giuiască 3 conj., -giuiam 1 imp.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] schimen sm [At: CORESI, PS. 285/5 / V: scâmen / Pl: ~i / […]
[Scriban] 1) schimnicésc, -eáscă adj. (d. schimnic). De schimnic. Sursă: DEX online sub licență GNU […]
[Scriban] schiminésc v. tr. (d. schimnic supt infl. luĭ iconominesc). V. refl. Mă zgîrcesc, mă […]
1. [MDA2] schemni-aga sm [At: NECULCE, L. 36 / V: ~si, schimi-~[1], schim~[2] / Pl: […]
1. [DEX '09] SCHIVNIC, -Ă s. m. și f. v. schimnic. 2. [MDA2] schivnic, ~ă […]
1. [DEX '09] SCHIMNICESC, -EASCĂ, schimnicești, adj. Care aparține schimnicului, privitor la schimnic. [Var.: (rar) […]
1. [MDA2] schimnicește av [At: POLIZU / V: ~ivn~ / Pl: ~ești / E: schimnic […]
1. [DEX '09] SCHIMNICI, schimnicesc, vb. IV. Refl. A se face schimnic. ♦ Intranz. A […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro