1. [DEX '09] SCHELĂLĂI, pers. 3 schelălăie, vb. IV. Intranz. A chelălăi. – Pref. s- + chelălăi.
2. [MDA2] schelălăi [At: KLEIN, D. 420 / V: (reg) scăl~, scelâlâi, șchelui, ~ăloi, ~ălui, ~elăi, ~erlăi, ~erl~, schilăi, schil~, schiol~, schirloloi, schiuli, șchil~, ștelălui / Pzi: 3 schelălăie, (rar) ~ește / E: s- + chelălăi] 1 vi (D. câini, pgn, d. alte animale) A scoate sunete plângătoare, ascuțite și repetate (de obicei de durere) Si: a chelălăi (1), a scheuna (1), (reg) a schencăni (1). 2-3 vir (D. oameni, mai ales d. copii mici; dep; pan) A plânge (continuu, strident) Si: a scheuna (2). 4 vt (Mun; îf scherlăi; c. i. copii) A bate (făcând să plângă, să urle).
3. [Șăineanu, ed. VI] schelălăì v. a chelălăi: (câinii) schelălăesc sălbatic, rod oasele deoparte AL. [V. chelălăì].
4. [MDA2] scălălăi v vz schelălăi
5. [MDA2] scelâlâi v vz schelălăi
6. [MDA2] schelăi v vz schelălăi
7. [MDA2] schelăloi v vz schelălăi
8. [MDA2] schelălui v vz schelălăi
9. [MDA2] scherlăi v vz schelălăi
10. [MDA2] scherlălăi v vz schelălăi
11. [MDA2] schilăi v vz schelălăi
12. [MDA2] schilălăi v vz schelălăi
13. [MDA2] schiolălăi v vz schelălăi
14. [MDA2] schirloloi v vz schelălăi
15. [MDA2] schiuli v vz schelălăi
16. [MDA2] șchelui v vz schelălăi
17. [MDA2] șchilălăi v vz schelălăi
18. [MDA2] ștelălui v vz schelălăi
19. [Scriban] chelălăĭésc v. intr. (ca și chelacăĭ). Vest. Țip de durere, vorbind de cînĭ. – Și schelălăĭesc (Munt. Mold.) chĭolălăĭesc, schĭolălăĭesc și schĭórlăĭ (Mold.), chilălăĭesc, schilălăĭesc și (Olt.) schílăĭ și -ĭésc.
20. [Scriban] schilă(lă)ĭésc V. chelălăĭesc.
21. [DOOM 3] schelălăi (a ~) vb., ind. prez. 3 schelălăie, imperf. 3 pl. schelălăiau; conj. prez. 3 să schelălăie
22. [DOOM 2] *schelălăi (a ~) vb., ind. prez. 3 schelălăie, imperf. 3 sg. schelălăia; conj. prez. 3 să schelălăie
23. [IVO-III] schelălăesc, -lăește 3, -lăiam 1 imp.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL