1. [DEX '09] SCĂZĂMÂNT, scăzăminte, s. n. Pierdere, reducere (în greutate, volum etc.), scădere; (concr.) parte (dintr-o marfă) care se pierde, se reduce (în greutate, volum etc.). – Scădea + suf. -ământ.
2. [MDA2] scăzământ sn [At: MA 18v/5 / Pl: ~minte, (rar) ~uri / E: scaz (cf cădea) + -ământ] 1 Reducere, micșorare (din punct de vedere dimensional, cantitativ, numeric, al plafonului, al valorii, al importanței etc.). 2 Rezultat, efect al scăzământului (1). 3 (Ccr) Ceea ce (se) scade, se reduce (mai ales dintr-o obligație materială) Si: scădere (2). 4 (Înv; îlav) Cu ~ În mod incomplet. 5 (Fin; rar; spc) Scont. 6 (Rar; spc) Lipsă. 7 (Mat; îvr; spc) Scădere. 8 (Olt) Loc lăsat liber între plantele de cultură.
3. [Șăineanu, ed. VI] scăzământ n. efectul scăderii: rabat, reducțiune.
4. [DLRLC] SCĂZĂMÎNT, scăzăminte, s. n. Pierdere din greutate; micșorare, reducere; scădere. Un butoi de bordo... l-am dat la drojdii, să-l facem rachiu, iar scăzămîntul... a fost de aproape două sute de vedre. STĂNOIU, C. I. 85. ◊ Loc. adv. Fără scăzămînt = fără pierdere, fără lipsă; fără reținere, fără reducere.
5. [Scriban] scăzămînt n., pl. inte (d. scad, scaz, ca crezămînt, d. cred, crez). Scădere, reducere (din preț ș.a.): celuĭ ce cumpără maĭ mult i se acordă scăzămînt. Fig. Lipsă, defect: om fără scăzămînt. V. rabat.
6. [DOOM 3] scăzământ s. n., pl. scăzăminte
7. [DOOM 2] scăzământ s. n., pl. scăzăminte
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL