1. [DEX '09] SCÂRNAV, -Ă, scârnavi, -e, adj. 1. (Pop.) Plin de murdărie; murdar. 2. Fig. Dezgustător, grețos, scârbos; josnic, ticălos, infam; trivial, obscen. [Acc. și: scârnav] – Din sl. skvrŭnavŭ.
2. [MDA2] scârnav, ~ă [At: COD. VOR. 116/28 / V: (reg) ~af, schir~, (îvr) scor~ / Pl: ~i, ~e, (4) ~uri / E: slv скрънавъ] 1 a (Îvp) Plin de scârnă Si: (înv) scârn1, scârnăvit (1), (îvr) scârnatic. 2 a (Pgn) Murdar (1). 3 a (Reg; d. suprafețe) Aspru2 (1). 4 sn (Reg) Excrement (1). 5 a (Îvp) Scârbos (1). 6 a (Spc) Imoral. 7 a (Îe) A avea gură ~ă A vorbi obscenități. 8 a (Rar) Împuțit. 9 a (D. vreme) Nefavorabil. 10 a (Reg; d. oameni) Plăpând. 11 a (Olt; d. copii; îf schirnav) Care scâncește.
3. [DEX '98] SCÂRNAV, -Ă, scârnavi, -e, adj. 1. (Reg.) Plin de murdărie; murdar. 2. Fig. Dezgustător, grețos, scârbos; josnic, ticălos, infam; trivial, obscen. [Acc. și: scârnav] – Din sl. skvrŭnavŭ.
4. [Șăineanu, ed. VI] scârnav a. 1. murdar: jivine scârnave; 2. fig. urît, rușinos: fapte scârnave. [Slav. SKYRŬNAVŬ].
5. [MDA2] scârnaf, ~ă a vz scârnav
6. [MDA2] schirnav, ~ă a vz scârnav
7. [MDA2] scornav, ~ă a vz scârnav
8. [DLRLC] SCÎRNAV, -Ă, scîrnavi, -e, adj. 1. Plin de necurățenii; murdar. Într-un colț erau murdării scîrnave. DUMITRIU, P. F. 59. Să nu prinzi lucruri scîrnave sau ghimpoase în mîni, că ți-i feșteli și ți-i zgîria mînuțile cele frumușele! SBIERA, P. 206. Tîrgu îi mărișor, însă scîrnav. KOGĂLNICEANU, S. 10. ♦ Fig. Dezgustător, josnic, ticălos, infam. 2. Fig. Dezgustător; obscen. Ascultă pașii osteniți ai companiei printre scîrțiiturile căruțelor. S-auzi o suduitură scîrnavă și cîteva izbituri. CAMILAR, N. I 201. Dragostea scuturată de tot ce e vremelnic și scîrnav. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 112. ◊ Expr. (A avea) gură scîrnavă = (a avea) gură scîrboasă, v. scîrbos.
9. [Scriban] scîrnav (est) și -áv (vest), -ă adj. (bg. skŭrnav, a. î., d. vsl. skvrŭnavŭ, murdar, profanat). Triv. Murdar: om, animal, lucru scîrnav. Fig. Urît, rușinos: fapte scîrnave.
10. [DOOM 3] scârnav (pop.) adj. m., pl. scârnavi; f. scârnavă, pl. scârnave
11. [DOOM 2] scârnav (pop.) adj. m., pl. scârnavi; f. scârnavă, pl. scârnave
12. [IVO-III] scârnav.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL